Privind în urmă, către extincția care a lovit deceniul trecut fotbalul românesc asemenea unui asteroid lumea dinozaurilor acum 60 de milioane de ani, poveștile cluburilor de fotbal dispărute și reînființate sunt de-a dreptul extraordinare. Golazzo.club a trecut în revistă traiectoria celor mai importante 8 dintre aceste branduri, pe care vi le prezintă mai jos.
Ce se poate remarca mai întâi este că inițial, după declararea falimentului pentru vechile cluburi, au fost două modele principale de acțiune prin care s-a vizat readucerea la viață a echipelor.
Primul a fost inițiativa suporterilor, care n-au vrut să lase să moară gruparea pe care o iubeau. A funcționat la Farul, Rapid, Petrolul, Oțelul.
Al doilea model a fost inițiativa autorităților locale. Vorbim de U Cluj, FC Argeș, UTA, Universitatea Craiova.
Merită notat că, din aceste două categorii, succesul cel mai mare l-au avut cluburile reînviate de suporteri.
Desigur că, după momentul zero, fiecare dintre cluburile renăscute a urmat propria sa cale individuală. Veți vedea mai jos, în unele cazuri au fost acte de eroism, în altele – intervenții politice. Nu lipsesc momentele tragicomice, bineînțeles că doar la Craiova și Rapid se putea întâmpla ca dintr-o singură echipă defunctă să se nască două care să se certe pe moștenire.
Dar, dincolo de toate, lecturând lista echipelor care au dispărut în deceniul trecut, pentru a fi reinventate într-o formă sau alta, putem constata cât de sărac ar fi fotbalul românesc fără aceste nume – în 7 din 8 cazuri vorbim despre foste campioane.
Ciudatul caz al Universității Craiova, echipa asasinată de Mircea Sandu și Dumitru Dragomir pentru a lăsa în urma sa doi urmași care se bat pe moștenire
Universitatea Craiova. E greu de găsit ceva mai tragicomic decât odiseea primului club românesc care a reușit să joace într-o semifinală de cupe europene. Dispariția și reînființarea „Științei“ s-au produs în circumstanțe excepționale, generând patimi și efecte imposibil de regăsit oriunde în altă parte.
Universitatea Craiova a fost dezafiliată de FRF în 2011, într-o ședință de Comitet Executiv absolut dubioasă. Toți jucătorii echipei au fost declarați liberi, ceea ce le-a permis altor cluburi să-i ia gratis. Gruparea olteană a pierdut, în total, circa 100 de fotbaliști. Pentru faptele lor, președintele de atunci al federației, Mircea Sandu, și șeful LPF, Dumitru Dragomir, au fost trimiși în judecată de DNA și condamnați în primă instanță. Ulterior, pe parcursul apelului, în baza modificărilor aduse Codului Penal, faptele de abuz în serviciu s-au dezincriminat și cei doi au scăpat.
Continuarea acestei povești foarte urâte a născut suspiciuni și mai mari. Deși fusese inițial dezafiliat, clubul patronat de Adrian Mititelu a fost reprimit de FRF în Liga 2, în sezonul 2013-2014. În același an, tot FRF a permis înscrierea direct în Liga 2 a unei alte echipe, CS Universitatea Craiova, care avea sprijin politic din partea primarului Craiovei, Olguța Vasilescu.
Exact cum avea să se întâmple și cu cele două echipe Rapid mai târziu, la finalul acelui sezon gruparea susținută politic a reușit să promoveze, în timp ce clubul lui Mititelu, confruntat cu probleme financiare, s-a retras din campionat. Ulterior, a dat faliment.
Lupta nu s-a încheiat aici. CS Universitatea Craiova, finanțată de Mihai Rotaru, a devenit una dintre puterile primului eșalon (fără să reușească să se bată însă vreodată pentru titlu). Între timp, în 2017, fostul patron al FC Universitatea Craiova, Adrian Mititelu, a înființat o nouă grupare numită FCU Craiova 1948.
Spre deosebire de „Craiolguța“, echipa lui Mititelu a pornit de jos, din Liga 4, și a promovat mai întâi în Liga 3, apoi în Liga 2.
În sezonul 2020-2021, FCU Craiova a câștigat eșalonul secund și a promovat în Liga 1. Din acest moment, pe prima scenă fotbalistică a României au activat două echipe din Craiova aflate în conflict, fiecare dintre ele revendicând palmaresul și dreptul de a fi numită adevărata moștenitoare a vechii Universitatea Craiova.
Lupta se dă nu doar pe teren, ci și pe rețelele de socializare și în instanțe, fără ca vreuna dintre tabere să dea semne că renunță.
În acest moment, după 22 de etape din sezonul regulat, CS Universitatea Craiova susținută politic și avându-l patron pe Mihai Rotaru ocupă locul 5 în clasament, cu 34 de puncte, iar FCU Craiova 1948 patronată de Adrian Mititelu se află pe locul 11, cu 27 de puncte.
Frumoasa poveste a Petrolului, clubul readus la viață de suporteri, pe banii lor
Petrolul Ploiești. Aceasta este una dintre cele mai frumoase povești ale cluburilor de tradiție românești renăscute la mijlocul deceniului trecut după ce au dat faliment. „Găzarii“ au dat faliment, ca multe alte formații, în fatidica vară a anului 2016. Se încheiau astfel doi ani de agonie care începuseră în toamna lui 2014, după ce Petrolul, cu Răzvan Lucescu pe bancă și Adrian Mutu în teren, rata calificarea în grupele Europa League. În septembrie, Lucescu junior a fost demis, iar Mutu a plecat. În noiembrie, președintele Daniel Capră, directorul general Marius Bucuroiu și alți 5 oficiali au fost reținuți de anchetatori într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani.
Petrolul, ca și alte echipe românești, jucase totul pe o singură carte. Ratarea calificării în grupele Europa League a provocat instabilitate financiară, iar problemele cu legea ale finanțatorului au pus capac. În februarie 2015, ploieștenii au intrat în insolvență, la sfârșitul sezonului au plecat jucătorii, în campionatul următor echipa a retrogradat și, în vara lui 2016, s-a dat faliment.
După acest deznodământ, asociațiile de suporteri din Ploiești și fostele glorii s-au mobilizat și au înființat rapid un nou club, înscriindu-l în Liga 4. Legendarul Mircea Dridea, golgheterul all-time al Petrolului, a fost numit președinte onorific.
O perioadă, finanțarea a venit de la Uniunea Suporterilor Petroliști, care reunea asociațiile și grupurile de fani. Aceștia cotizau lunar, iar din banii strânși se achitau cheltuielile. Primăria a concesionat noii grupări brandul.
Echipa a promovat în Liga 3, moment în care finanțator principal a devenit grupul Veolia, care avea contract cu Primăria Ploiești pentru furnizarea serviciilor de apă și canalizare.
După doar un an în Liga 3, în vara lui 2018, s-a obținut o nouă promovare, în Liga 2.
Aici va urma un popas de patru sezoane. În primul, Petrolul termină pe locul 4 și ratează barajul de promovare. În al doilea campionat vine pandemia, sistemul competițional e dat peste cap, dar nici „lupii galbeni“ nu dau randament și termină play-off-ul pe ultimul loc. În sfârșit, campionatul 2020-2021 e marcat de haos administrativ și se ratează iar promovarea, după ce antrenorul și lotul de jucători au fost schimbați cu doar câteva zile înainte de startul sezonului.
Marea revenire în prima ligă s-a produs în 2022, când Petrolul a defilat prin campionatul Ligii a doua.
La întoarcerea în Superliga României, Petrolul a terminat campionatul regulat pe locul 8 și grupa de retrogradare (play-out) pe locul 2, departe de orice emoții.
În acest al doilea sezon, „găzarii“ sunt tot pe locul 8 după meciul din etapa 23 (0-0 la Galați), cu 31 de puncte, dar au în continuare șanse să prindă play-off-ul – obiectiv pentru care insistă suporterii.
UTA, o bătrână doamnă care a murit și a înviat în stil mioritic
UTA Arad. În 2020, „Bătrâna Doamnă“ revenea în Liga 1 după 12 ani de peripeții într-o poveste tipic românească. Arădenii au retrogradat în 2008, chinuindu-se în Liga 2 până în 2013. În luna august a acestui an, clujeanul Adrian Marțian a cumpărat acțiunile clubului de la italianul Giovanni Catanzariti, dar a fost întâmpinat cu mare ostilitate de fostele glorii și de suporteri. Flavius Domide i-a cerut lui Marțian, în noiembrie, să predea clubul arădenilor.
În acest timp, fostul jucător de la UTA și Dinamo, Marius Țucudean, a înființat o nouă echipă numită UTA Bătrâna Doamnă și a înscris-o în Liga 4.
În martie 2014, această a doua formație a primit de la Suporter Club UTA drepturile federative asupra vechiului brand, redenumindu-se UTA Arad. Vechea echipă a fost silită să-și schimbe numele în FC UTA SA și, spre sfârșitul sezonului 2013-2014, a fost exclusă de FRF pentru neparticiparea la două partide de campionat. Ulterior, acest club s-a desființat.
Noua UTA a promovat în Liga 3 în vara lui 2014 și în Liga 2 în vara lui 2015.
În anii următori, UTA Arad a stagnat în Liga 2. A jucat de două ori barajul de promovare, dar de fiecare dată a pierdut, apoi au urmat încă două sezoane mai slabe.
În sfârșit, în sezonul 2019-2020 s-a reușit promovarea. Echipa, finanțată de autoritățile locale, a primit și un stadion nou, „Francisc von Neuman“, reușind să se mențină în prima ligă.
În sezonul de după revenirea în eșalonul de elită, UTA a terminat pe locul 10 sezonul regulat și pe locul 2 play-out-ul.
În sezonul 2021-2022, a fost o clasare pe locul 9 în sezonul regulat și pe locul 5 grupa de retrogradare (play-out).
În campionatul trecut, arădenii au avut de-a dreptul emoții cu retrogradarea, terminând pe locul 15 (penultimul) sezonul regulat, ca să se salveze in extremis în play-out, unde au încheiat pe locul 7, ajungând la barajul de promovare/retrogradare cu ASFC Buzău. UTA s-a dovedit net superioară în acestă dublă, asigurându-și încă un an în Superliga României după 0-0 în deplasare și 5-1 acasă.
În actuala ediție de campionat, UTA este deocamdată tot în zona mediocrității, pe locul 12 după jocul din etapa a 23-a (2-1 cu Sepsi), cu 27 de puncte.
Glasul roților de tren ale Rapidului s-a auzit din nou începând din a cincea ligă, pentru ca azi să răsune pe podium
Rapid București. „Feroviarii“ patronați de Valerii Moraru dădeau faliment în vara lui 2016, exact după ce reușiseră să promoveze. În același an, la drum din Liga 5 a Bucureștiului plecau două echipe, AFC Rapid și CFR București. Ambele pretindeau că sunt continuatoarele adevăratului Rapid intrat în faliment și se contestau reciproc vehement. În 2017 au promovat împreună în Liga 4 a campionatului municipal.
Cea de-a doua formație, redenumită AS Academia Rapid, a beneficiat însă de susținere mai mare, inclusiv din partea PSD, și a reușit în 2018 să promoveze din nou, în Liga 3, în fața unei alte mari echipe reînființate, CSA Steaua.
Cu sprijinul ocult al FRF, „noul Rapid“ și-a schimbat forma de organizare după perioada legală în care putea să facă acest lucru, transformându-se din asociație sportivă în societate pe acțiuni. Sub noul nume FC Rapid 1923 SA și cu sprijinul lui Daniel Tudorache, primarul PSD de la Sectorul 1, „vișiniii“ au promovat imediat în Liga 2, la sfârșitul sezonului 2018-2019.
A urmat anul pandemiei, în care play-off-ul Ligii 2 s-a întrerupt după 5 etape, iar Rapid a ratat promovarea.
Acest lucru nu avea să se mai repete în sezonul următor, 2020-2021, la capătul căruia Rapid – care între timp cumpărase la licitație brandul vechii societăți falimentare – a promovat direct în Liga 1, de pe poziția a doua.
În primul sezon de la revenirea în primul eșalon, Rapid a terminat campionatul regulat pe 8 și play-out-ul pe 3.
Venirea noului acționar Dan Șucu a întărit clubul, care în al doilea sezon de la revenirea în prima ligă a terminat sezonul regulat pe 5, calificându-se în play-off. Mai mult de atât nu s-a putut însă și giuleștenii au încheiat această a doua fază tot pe locul 5.
În acest campionat se întrevede posibilitatea unui nou progres substanțial. După 22 de etape din sezonul 2023-2024 al Superligii, Rapid e pe locul 2, cu trei puncte peste ocupanta poziției secunde, CFR Cluj, dar care are un meci mai puțin disputat. Se conturează tot mai sigur revenirea, din această vară, și în cupele europene.
Cum a salvat o mână de suporteri Farul, echipa care, 7 ani mai târziu, câștiga titlul
Farul Constanța. În 2009, echipa retrograda din Liga 1, iar patronul clubului din ultimii opt ani, Gheorghe Bosânceanu, își vindea participația către controversatul Giani Nedelcu. Sub conducerea acestuia, după nenumărate probleme financiare și nu numai, Farul a dat faliment în 2016, după 67 de ani de funcționare.
Când situația a devenit clară, suporterii din galeria „marinarilor“ au înființat o nouă grupare numită Suporter Spirit Club Farul Constanța, pe care au înscris-o în Liga a 4-a exact la timp ca să înceapă sezonul 2016-2017. Cu suporterii și ceva finanțare de la bugetul local în spate, SSC Farul a promovat în Liga 3 imediat. În vara anului următor, pe banca tehnică a venit o legendă a vechiului club, Petre Grigoraș. Cu acesta antrenor și mai mulți jucători aduși în lot, „alb-albaștrii“ au promovat în Liga 2 în 2018 după o cursă dramatică, umăr la umăr, cu Progresul Spartac București.
Vechea formă de organizare, în care clubul era condus de asociația suporterilor, începuse să dea însă rateuri, iar lucrurile s-au complicat când fostul internațional dinamovist Ciprian Marica a cumpărat, pe neașteptate, marca vechiului FC Farul, contra sumei de 49.150 de euro. Între suporterii care dețineau SSC Farul și Marica a izbucnit un conflict în acea vară, iar fostul fotbalist a înscris FC Farul nou-reapărut în Liga 4. Până la urmă, cele două tabere s-au înțeles și Marica a preluat SSC Farul, care s-a transformat în FC Farul.
Trei ani mai târziu, pe 21 iunie 2021, Ciprian Marica și Gică Hagi anunțau fuziunea dintre Farul Constanța și Viitorul Constanța. Noul club rezultat, care activa în Liga 1, avea să se numească FCV Farul Constanța, iar în 2023 câștiga titlul în România. SSC Farul n-a fost desființată, ci s-a redenumit FC Unirea Constanța.
Acum, FCV Farul Constanța e pe locul 4 (de play-off) în Superliga României, cu 36 de puncte după victoria din etapa a 23-a (1-0 cu FC U Craiova), la 14 puncte de liderul FC FCSB.
Oțelul, primul club care a supraviețuit după ce a fost lovit de blestemul aurului
Oțelul Galați. Simpatizata grupare de la malul Dunării a avut parte de unul dintre cele mai urâte destine. Blestemul echipei a fost câștigarea titlului în 2011 și calificarea directă în grupele Ligii Campionilor. Suma enormă pentru fotbalul românesc încasată din această participare, circa 22 de milioane de euro, i-a atras dispariția – exact așa cum se întâmplase înaintea sa și cu Unirea Urziceni.
În loc ca banii din Ligă să întărească gruparea și să fie folosiți pentru creșterea nivelului, aceștia au devenit o pradă pentru tot felul de personaje, iar Oțelul a luat-o în jos.
În sezonul 2012-2013, președintele Marius Stan a părăsit gruparea pentru a intra în politică și administrație ca primar al Galațiului. Clubul a ajuns pe mâinile lui Dan Adamescu, care în iulie 2013 l-a băgat în insolvență. Banii din conturi dispăruseră ca prin farmec.
„Oțelarii“ au retrogradat în 2015, după 23 de ani consecutivi în Liga 1, și au dat faliment la 1 aprilie 2016.
Prevăzând ce urmează să se întâmple, suporterii și câteva foste glorii ale clubului (între care și Iulian Apostol) au înființat imediat o nouă grupare numită Asociația Club Oțelul Galați, pe care au înscris-o în Liga a 4-a. Un an mai târziu, AC Oțelul cumpăra palmaresul vechiului club scos la licitație de lichidatorul judiciar. S-a promovat în Liga 3 în primăvara lui 2017, dar apoi au venit ani dificili, deoarece nu existau bani.
Echipa a reușit să promoveze în Liga 2 abia în 2022. Un an mai târziu, Oțelul revenea, în sfârșit, în Liga 1, după ce gruparea era preluată de autoritățile locale.
În primul său sezon jucat în Superliga României după revenire, Oțelul ocupă locul 10 după meciul din etpa a 23-a (0-0 acasă cu Petrolul), cu 28 de puncte, și pare că va reuși să evite retrogradarea.
Firul roșu al mediului academic clujean a reînnodat firul rupt al poveștii „Șepcilor roșii“
U Cluj. Intrată în faliment în 2015, după retragerea afaceristului Florian Walter, gruparea cea mai populară din capitala Transilvaniei a fost reînființată în 2016 de universitățile din oraș, cu sprijinul autorităților locale.
Noua FC Universitatea Cluj a pornit din Liga 4, sub conducerea legendarului Ioan Ovidiu Sabău, reușind să promoveze imediat în Liga 3 (2017) și Liga 2 (2018).
A urmat un blocaj de trei ani în Liga 2, în care „Șepcile roșii“, deși cu posibilități financiare, n-au reușit să urce în Liga 1.
Antrenorul cu care echipa a revenit în elită a fost Erik Linkar, în sezonul 2021-2022. Promovarea s-a obținut într-un baraj de pomină pentru orașul Cluj, cu Dinamo București. Ardelenii au învins în tur cu 2-0 și au remizat în retur, scor 1-1.
În sezonul 2022-2023, U Cluj a terminat campionatul regulat pe locul 9, iar play-out-ul – pe locul 4.
Acest campionat a fost început foarte slab, dar după întoarcerea lui Ovidiu Sabău pe bancă, echipa și-a revenit și acum, după 22 de etape, clujenii sunt pe locul 7, cu 32 de puncte, la doar unul distanță de play-off.
FC Argeș: ce poate merge prost când se implică autoritățile?
FC Argeș. Pe 8 iunie 2009, echipa era retrogradată de FRF în Liga 2 după ce DNA îl arestase pe patronul Cornel Penescu pentru că mituise mai mulți arbitri. În anii următori, piteștenii s-au chinuit prin ligile inferioare și în 2013 gruparea a dat faliment.
Un an mai târziu, suporteri și foste glorii ale echipei au înființat FC Argeș Pitești 1953, gruparea fiind înscrisă în Liga 4. Noul club n-avea forță financiară, așa că a stat două sezoane în acest eșalon, până când în 2016 a reușit să promoveze după o dublă de baraj pe muchie de cuțit cu Recolta Stoicănești, campioana județului Olt. Lipsa banilor a făcut ca FC Argeș 1953 să nu poată participa la Liga 3, suspendându-și activitatea.
O altă încercare de renaștere a pornit dinspre autoritățile locale, care au înfințat încă din 2012 SCM Pitești, în ideea că va prelua brandul FC Argeș (falimentul vechii echipe era anticipabil). Dar, după promovarea în Liga 3, autoritățile au sistat proiectul. Planurile au fost reluate în iunie 2017, când Consiliul Local Pitești a alocat o sumă pentru cumpărarea brandului de la falimentarul FC Argeș. SCM Pitești a devenit FC Argeș și a promovat în Liga 2 în același an.
Au urmat trei ani în eșalonul secund, apoi revenirea dramatică în Liga 1 din 2020, în ultimele secunde ale ultimei etape. Piteștenii au promovat atunci pentru că, într-un alt meci, Rapid a reușit să egaleze Turris-Oltul Turnu Măgurele, echipa familiei Dragnea, în al 7-lea minut de prelungiri!
În primul eșalon, piteștenii vor rezista trei ani, retrogradând în primăvara lui 2023, după un baraj neobișnuit cu Dinamo, ocupanta locului 4 în Liga 2: 1-6 în deplasare și 4-2 acasă.
Momentan, FC Argeș ocupă locul 15 în Liga 2 din acest sezon, cu 18 puncte după 15 etape – la 8 puncte în urma primei formații care e pe loc de baraj pentru promovare.
