La momentul respectiv, în urmă cu 8 ani, trecerea de la sistemul competițional clasic la sistemul cu play-off a stârnit o vie polemică în fotbalul românesc. Cei care avuseseră de-a face cu acest tip de organizare – antrenorii, jucătorii, conducătorii de cluburi și suporterii echipelor din liga secundă, unde se experimentase deja acest sistem – au fost circumspecți și chiar sceptici. Au fost și persoane entuziasmate, care credeau că vom asista la o revigorare a competiției. Sigur, televiziunile s-au bucurat. Ce se poate spune însă acum, după ce au trecut suficienți ani încât să se poată trage concluzii obiective?
1. Prima și cea mai importantă observație este că, în ciuda a ceea ce se credea inițial, formatul de competiție cu două părți, adică un sezon normal cu tur și retur, urmat de un play-off pentru primele 6 clasate și un play-out pentru restul, nu a adus răsturnări palpitante de situație, care să mărească interesul publicului. Cu o singură excepție, în sezonul 2020/2021, cine a câștigat sezonul regulat a câștigat și campionatul. Astra (2015/2016), Viitorul (2016/2017), CFR Cluj (2017/2018, 2018/2019, 2019/2020, 2021/2022), Farul (2022/2023). Singurul caz în care situația s-a schimbat pe parcurs a fost în 2020/2021, anul pandemiei, când FC FCSB a fost pe primul loc după sezonul regulat, iar CFR Cluj a câștigat titlul după play-off.
2. Așteptata creștere de interes din partea publicului n-a venit, dimpotrivă. Stadioanele au continuat să se golească, iar interesul pentru partidele din prima parte a sezonului a scăzut și mai mult, deoarece acesta nu mai contează foarte mult în clasamentul final.
3. Au apărut profitorii cinici. Conducătorii cluburilor mici au descoperit că pot să pună la teșcherea primele rate din drepturile de televizare, abordând sezonul regulat cu echipe foarte slabe, jucători neplătiți – în general, cu o mulțime de probleme –, deoarece indiferent cât de prost joci, nu vei retrograda în prima parte a campionatului. Investițiile se fac în iarnă – de obicei, se aduc până în vară 2-3, maximum 4 jucători ceva mai buni, eventual și un antrenor mai experimentat – și situația se rezolvă în play-out. Echipa scapă de retrogradare și conducătorii clubului obțin un surplus din drepturile TV care apoi dispare fără urmă.
4. Lipsa de miză din prima parte a campionatului (unde o victorie valorează, de fapt, 1,5 puncte, pentru că la finalul sezonului regulat punctajul se înjumătățește) ispitește destule formații mici să cadă în păcatul pariurilor. Un 1 pauză/2 final sau o înfrângere neașteptată, dar lipsită de consecințe pe teren propriu poate îmbogăți o mulțime de inițiați.
5. În mod clar, a crescut numărul partidelor, comparativ cu sistemul clasic tur-retur. Televiziunile se bucură, primesc mai multă cantitate la același preț.
6. Există o tendință de complicare și viciere a ierarhiei sportive meritocratice, pentru a favoriza un trend de tip socialistoid, care distorsionează campionatul. Noua găselniță a FRF pune echipa de pe locul 7 (câștigătoarea play-out-ului) să lupte cu echipe din play-off (locurile 3-4) pentru calificarea în cupele europene. Se creează astfel posibilitatea ca o formație care în două treimi din sezon a fost foarte slabă, dar pe final a transferat temporar câțiva jucători buni, să dea lovitura în detrimentul alteia care a tratat campionatul cu respect, a jucat bine, dar a avut 90 de minute mai neinspirate în ziua barajului.
7. În sfârșit, vedem că alte țări de mărime medie, precum România, au renunțat la acest sistem pe măsură ce s-au lămurit ce e cu el. Polonia a aplicat exact modelul folosit azi de România, dar l-a abandonat în 2020 pentru a reveni la modelul clasic, pe care-l vedem în toate campionatele serioase. În acest moment, sistemul cu play-off/play-out în formula din România e folosit doar de Belgia, dintre țările care ar putea juca altfel. În rest, mai sunt țările mici, care n-au suficiente echipe, și unele țări estice. Adică bulgarii, grecii, sârbii.
Golazzo.club a cerut și părerea a patru jurnaliști importanți din presa de sport, legat de concluziile care se pot trage după opt sezoane în noua formulă play-off/play-out. Claudiu Giurgea, Alin Buzărin, Grigore Cartianu și Florin Caramavrov au dat verdictul personal și l-au explicat pentru microbiști.
Așa cum veți vedea mai jos, părerile sunt împărțite, iar fiecare are argumentele sale bine fundamentate.
Claudiu Giurgea: „Mie-mi place sistemul. Hai să-i dăm înainte, că fotbalul nostru ar fi și mai plictisitor fără play-off sau play-out”
„Mie-mi place sistemul. Eu sunt fan play-off, recunosc. Este evident că totul a fost gândit din rațiuni de audiență. Pentru că una e să vezi un FCSB – Rapid, în play-off, meci ce poate decide titlul, și una e să vezi un banal FCSB – Poli Iași. Nici înjumătățirea punctelor nu mi se pare o greșeală. Și sunt convins că nici antrenorilor care ajung în play-off nu le displace. Evident cu excepția celor de pe primul loc. Ăia fac scandal doar atunci, în sezonul următor, dacă revin în play-off și nu de pe prima poziție, tac mâlc. Dintr-odată, le place! În concluzie: hai să-i dăm înainte, că fotbalul nostru ar fi și mai plictisitor fără play-off sau play-out”.
Alin Buzărin: „Sistemul e alambicat și, dacă play-off-ul mai trezește ceva interes, play-out-ul e de o tristețe iremediabilă. Ar fi timpul ca după opt ediții să se renunțe”
„Declarativ, sistemul cu play-off și play-out a fost introdus pentru creșterea nivelului spectacular și valoric al competiției. Implicit, in interesul deținătorilor de drepturi TV.
Or, marile campionate din Europa se dispută în sezon regulat, fără play-off, și nu se poate spune că ar sta rău, spectacular sau valoric.
Sistemul e alambicat și, dacă play-off-ul mai trezește ceva interes, play-out-ul e de o tristețe iremediabilă.
Ar fi timpul ca după opt ediții să se renunțe, dar la mijloc e interesul federal, care a tocmit o firmă olandeză, Hypercube, să complice ceea ce era simplu.
Să nu mai spunem că aceiași batavi au născocit algoritmurile de desfăsurare ale Ligii 2 și Cupei României, de-a dreptul aiuritoare. Plus o serie de baraje, mai multe decât cele de pe râurile Patriei”.
Grigore Cartianu: „Sistemul play-off/play-out e preferabil celui precedent, tradițional, și-a demonstrat avantajele”
„Cu vreo 25 de ani în urmă, ca jurnalist, am militat pentru introducerea sistemului play-off/play-out cel puțin în prima ligă. Am făcut o campanie energică în «ProSport», prezentând avantajele noului sistem. Conducerea FRF nici nu voia să audă, marii sforari ai «Cooperativei» își făceau jocurile mai ușor cu vechea formulă.
Dar peste ceva vreme, apariția unei mari surse de bani – drepturile de televizare, în formula gonflată de rețelele de cablu TV – a obligat federația să adopte sistemul play-off/play-out.
Numai că FRF și LPF au introdus și câțiva «paraziți», care subminează uriașele avantaje ale noului format. Aceștia trebuie eliminați, pentru a crește încrederea în formula SuperLigii.
Am detectat trei schimbări care se impun urgent.
1. Trebuie renunțat, parțial, la înjumătățirea punctelor din sezonul regulat. Înjumătățirea să se aplice doar punctelor obținute în confruntările cu echipe care nu continuă alături de tine în play-off sau play-out. De exemplu: echipele care intră în play-off să păstreze integral punctele luate celorlalte 5 echipe din play-off, dar să fie înjumătățite punctele luate echipelor care continuă în play-out. O altă variantă ar fi să fie păstrate integral toate punctele, fără nciun fel de înjumătățire. Aici merită pornită o dezbatere, pentru a alege între cele două formule: înjumătățire parțială sau nicio înjumătățire.
2. În play-off-ul SuperLigii să aibă acces doar echipele care au drept de participare în cupele europene, iar în play-off-ul Ligii 2 să aibă acces doar echipele care au drept de promovare.
3. Să se renunțe la barajul absurd între o echipă din play-off și una din play-out (locul 7 sau 8) pentru alocarea ultimului loc din cupele europene. Aceste locuri trebuie alocate strict în ordinea clasamentului, cu prioritate absolută pentru echipele din play-off.
Sistemul play-off/play-out e preferabil celui precedent (tradițional), și-a demonstrat avantajele, dar trebuie îmbunătățit prin implementarea celor trei modificări prezentate mai sus.
Florin Caramavrov: „Sistemul cu play-off/play-out nu a adus nimic palpabil din punct de vedere al valorii”
„Sistemul cu play-off/play-out nu a adus nimic palpabil din punct de vedere al valorii. Echipele românești sunt din ce în ce mai penibile în competițiile europene, cu excepțiile de rigoare. Grupele Champions League sunt o himeră, nu ne mai apropiem nici de grupele Europa League, iar anul acesta și a treia competiție europeană a fost de neatins. Ceea ce înseamnă că sistemul actual nu performează. Bineînțeles că sunt și alte cauze ale degradării fotbalului românesc, dar modul actual de desfășurare a competiției nu aduce niciun plus.
Ca să nu mai vorbim de înjumătățirea punctelor după sezonul regulat și de ștergerea tuturor golurilor. Așa se ajunge ca o echipă care face figurație mare parte din campionat să aibă șanse în play-out și poate chiar să se salveze de la retrogradare. Deci dormi pe tine trei sferturi din competiție și apoi, cu ceva transferuri, te salvezi pe final.
Și ultimul aspect de domeniul comicului este acela al barajului pentru ultimul loc de Conference League. O echipă de pe locul 8 poate juca în cupele europene în defavoarea uneia care s-a clasat pe locul 3 sau 4!
În concluzie, un asemenea sistem poate fi propus și agreat doar de niște conducători ai FRF și LPF care nu se pricep la fotbal”.
