Ambele echipe au cam uitat să câștige. Noroc că titlul se decide în luna mai, și nu acum.
Având în centrul atenției anularea golului minunat reușit de Florinel Coman în minutul 51, acest CFR – FCSB 1-1 aproape că nici n-a mai fost discutat și dincolo de faza care i-a avut protagoniști pe Crețu, Otele, Colțescu și Găman. Cu toate că ar fi destule de spus.
Cifrele arată echilibru
Posesie 43-57
Șuturi 15-14
Pe poartă 2-5
Pase 344-457
Ușor avantaj pentru FCSB, dar ceea statistica de mai sus ne spune că acel 1-1 e oarecum echitabil. Paradoxul este că, în ciuda golului anulat, acest rezultat de egalitate avantajează tot FCSB-ul, pentru că menține acea distanță de 5 puncte din clasament. Având în vedere calitatea de gazde a clujenilor, dar și dorința de a se apropia de lider, aceste cifre ar fi trebuit să fie cam invers, în favoarea lor. În plus, perioada de avantaj pe tabelă a CFR-ului a fost doar de 19 minute (din 7 până în 26), adică nu se poate spune că roș-abaștrii au avut posesie mai bună pentru că au alergat după egalare un meci întreg. Nu, FCSB a avut posesie și când tabela arăta deja 1-1. Sau mai ales atunci!
Dominarea clujeană
Startul meciului a fost al CFR-ului, vreo 20 și ceva de minute FCSB părea că încă nu a ajuns la stadion. Dar presiunea CFR-ului, realizată atât prin mijlocașii centrali Tachtsidis (excelent vreo 60 de minute, cât l-au ținut puterile celor aproape 33 de ani pe care-i are) și Muhar nu s-a concretizat decât printr-un gol avantaj. Au mai fost două ocazii mari ale lui Otele, dacă ar fi fost 3-0 nu s-ar fi întrebat nimeni de ce. Dar la 0-1 FCSB a rămas în joc și a putut reacționa.
Nevoia de clasă fotbalistică
Atunci când ai jucători de valoare în teren, ei trebuie să inventeze ceva în momentele în care îți e greu. Așa a făcut Florinel Coman, cu acea pasă lobată către Olaru, din care a rezultat egalarea din minutul 26. O boltă de care niciunul dintre ceilalți 21 de jucători de pe teren nu părea să fie în stare. Ceva venit cam din epoca lui Adi Ilie, deja destul de îndepărtartă în timp de noi. Plus că geniul lui Florinel s-a etalat în toată splendoarea sa și la celebrul gol anulat. Dar la ambele faze, radarele încă îl caută pe Vasile Mogoș și nu-l găsesc. Unde era, așadar, omul care trebuia să-l aibă în pază pe Florinel?
Schimbare de sistem
Accidentarea lui Olaru, introducerea imediată a lui Lixandru în locul său, apoi modificările de la pauză (nu atât Crețu în locul lui Pantea, cât mai ales schimbarea Popeștilor între ei, adică Octavian în locul lui Ovidiu) au dus la modificarea așezării roș-albaștrilor, din 4-3-3 în 4-2-3-1.
FCSB în prima repriză (de la mijloc în sus):
Ov. Popescu Șut Olaru
Băluță Compagno Coman
FCSB în repriza a doua:
Șut Lixandru
Băluță Oct. Popescu Coman
Compagno
Aceasta a însemnat avansarea echipei cu măcar 10 metri în terenul advers. Partea defensivă a liniei de mijloc a rămas în seama lui Șut și a lui Lixandru, în timp ce cvartetul din fața lor i-a determinat pe Tachtsidis și pe Muhar să facă pasul înapoi, iar pe Avounou, până atunci mai mult atacant, să coboare în sprijinul colegilor săi.
Final liniștit
A fost perioada, cam până prin minutul 70, poate 75, când FCSB a părut că vrea să forțreze victoria, iar CFR, cam obosită, că se mulțumește cu egalul. Apoi, gazul s-a cam terminat și de o parte, și de cealaltă, iar perspectiva remizei (care e altceva decât înfrângere, mai ales când e vorba de un derby) a început să le sutrâdă ambelor combatante. Porțile s-au ferecat, au mai apărut două ocazii (Compagno 87, Juricic 88), izvorâte mai degrabă din întâmplări și din oboseală decât dintr-un joc elaborat.
Mandorlini și presa. Română și azeră
Cu acest egal, CFR a ajuns la 9 meciuri fără victorie (campionat plus Cupă), ultimul success fiind înregistrat la 30 octombrie, 3-1 acasă cu Farul. La începutul săptămânii trecute, patronal Ioan Varga declara că postul lui Mandorlini nu e deocamdată în pericol (când în asemenea conjuncturi șefii rostesc cuvântul ”deocamdată” înseamnă că pericolul e destul de mare!), dar că din ultimele 4 partide ale sezonului vrea tot atâtea victorii.
Au trecut deja două meciuri (în Cupă cu Rapid și acesta, cu FCSB) și obiectivul inițial nu mai poate fi atins, iar Mandorlini, întrebat despre situația sa, a spus că atâta timp cât încă e aici, înseamnă că n-a plecat (!!!!). Corect. Dar tot italianul vorbea zilele trecute despre un fel de șicane din partea presei bucureșene la adresa sa și a echipei din Ardeal. Acum însă, inclusiv presa din Azerbaidjan (sportinfo.az) spune că Adrian Mutu, deloc pe roze la Neftci Baku, ar putea pleca în curând la CFR Cluj. În locul lui Mandorlini, firește. O avea ceva cu clujenii presa din București, dar chiar să le fie ostilă ardelenilor și presa din Baku?!
