După victoria cât se poate de clară cu Cipru, ideea principală a multor ”comentaci” a fost că deși adversarul a fost foarte slab, România a avut perioade de meci slabe, că a greșit mult în apărare etc, etc. Există într-adevăr această categorie, a căutătorilor de pete în soare. Dar or mai fi pe undeva prin lume ”părerologi” care să strâmbe din nas atunci când echipa lor națională câștigă cu 4-1?
E adevărat că și Mircea Lucescu a vorbit despre aceste neajunsuri, dar nu și-a început analiza cu ele. Le-a amintit în contextul victoriei, al scorului lejer care a dus la câștigarea detașată a acestei grupe de Liga Națiunilor, fie ea și dintr-al treilea eșalon valoric. Textual, declarația selecționerului a început așa:
”A fost un joc foarte bun în prima repriză, mai puțin bun în prima parte a reprizei secunde, apoi am revenit și am învins detașat”
Abia după aceea a trecut la neajunsuri:
”Din păcate în defensivă am făcut niște greșeli, care l-au pus în prim plan pe Niță, și astăzi extraordinar”
Așadar, inclusiv în greșelile din apărare selecționerul a găsit o parte pozitivă: intervențiile portarului. Într-adevăr, la începutul reprizei secunde Lucescu a părut nervos pe bancă, dar a rezolvat repede neajunsurile și de la un 2-1 care putea să se facă 2-2, meciul s-a dus într-un 4-1 care practic scutește de comentarii. Schimbările au fost bune, Florinel a intrat și a dat gol, Şut a închis bine culoarele, Burcă a dat siguranță, Târnovanu (chiar dacă din degajare) i-a dat o pasă excelentă lui Florinel, de vreo 60-70 de metri.
Ordinea operațiilor
Am discutat cu mai multă lume, în ceasurile scurse de la terminarea meciului cu Cipru, am fost într-o emisiune apărută în spațiul public, am citit zeci de declarații pe site-uri. Dacă spui că am jucat bine, că am câștigat clar, dar că am avut și vreo 20 de minute mai sLabe, e corect. Când însă îți iei un ton îmbufnat și începi cu ce n-a fost bun, nu mai e corect. E curios care ar fi fost părerile acestor oameni dacă meciul s-ar fi terminat 2-2, după 2-0 pentru noi.
Glasul cifrelor
Acum trei zile scriam aici că incidentele de la finalul partidei cu Kosovo au fost atât de comentate, încât toată lumea a uitat de jocul slab al României. Cifrele ne erau atunci complet nefavorabile, cu 4-17 la șuturi (și 0-7 pe poartă). Acum lucrurile stau cu totul altfel (statistici Sofascore):
Progres la capitolul ”pase”
Sigur că în acest moment Kosovo e un adversar mult mai bun decât Cipru și e normal ca în compania ”insularilor Afroditei” cifrele să fie mai bune. Cel mai important este că numărul paselor noastre a crescut de la 379 cu Kosovo la 605 acum. Ca să pasezi, trebuie să ai mingea. Ca să ai mingea, trebuie s-o recuperezi, să câștigi dueluri. România asta a făcut. A trecut în 72 de ore de la o evoluție cenușie la una mult mai viu colorată. Facilitată însă și de faptul că scorul s-a făcut din 4-1 cu ultimele două goluri ale ”tricolorilor” marcate în sperioritate numerică.
Cald și rece
În atmosfera congelată fizic de pe Arena Națională, au existat însă și destule senzații calde. Niță, Rațiu, Pașcanu, Răzvan Marin, Ianis Hagi, Bîrligea, Florinel sau Mihăilă pot fi trecuți la acest capitol, al evoluțiilor bune. Au fost câțiva ”în nota obișnuită” (Târnovanu, Burcă, Bancu, Olaru), iar despre Marius Marin și Radu Drăgușin lăsăm aprecierile pentru la primăvară, când sigur vor fi motive să-i lăudăm, nu ca acum. Dar per ansamblu acest 4-1 e rotund, frumos, iar căutătorii de pete în soare riscă să se facă de râs.
