În acest weekend s-au încheiat două competiții continentale la fotbal: Cupa Asiei și Cupa Africii. Finalele celor două au avut loc sâmbătă, în Qatar, respectiv duminică, în Coasta de Fildeș. Ambele au fost câștigate de naționalele țărilor-gazdă. În iunie-iulie sunt programate Euro 2024 și Copa America.
Parcursul spre trofeu, la Cupa Africii și Cupa Asiei, a fost mult diferit: qatarezii au defilat de la primul la ultimul meci, ivorienii au avut un traseu incredibil de accidentat. Dovadă stau și punctajele plus golaverajele finale, după 7 meciuri jucate (rezultate consemnate după 90 de minute): Qatar – 19 puncte (14-5), Coasta de Fildeș – 11 puncte (7-8).
Cumpăna Qatarului, depășită cu ajutorul portarului: 3 penalty-uri apărate în “sferturi”
Qatar câștigă Cupa Asiei pentru a adoua oară consecutiv, cu același scor, la distanță de 5 ani:
- 2019 (în Emirate): Qatar – Japonia 3-1 (Almoez Ali 12, Hatem 27, Akram Afif 83 – din penalty / Minamino 69)
- 2024 (în Qatar): Qatar – Iordania 3-1 (Akram Afif 22, 73, 90+5 – toate din penalty / Al Naimat 67)
Ambele finale au avut loc în orașe-port de la Golful Persic, situate la doar 301 kilometri unul de altul: Abu Dhabi, respectiv Lusail.
De fiecare dată, Qatar a avut antrenori spanioli: Felix Sanchez (43 de ani) în 2019, Tintin Marquez (62 de ani) în 2024.
În ambele finale, Akram Afif a marcat din penalty: o data în 2019, de trei ori în 2024.
Akram Hassan Afif Yahya Afif are 27 de ani și e legitimat la Al Sadd din Doha, capitala Qatarului. El a devenit, sâmbătă, primul fotbalist care transformă trei penalty-uri într-o finală continentală.
Akram Afif a jucat în toate cele 7 meciuri ale Qatarului la recenta Cupă a Asiei și a marcat, în total, 8 goluri (4 din penalty), devenind golgheterul competiției. A punctat în poarta Libanului (2) și Tadjikistanului (1) în grupă, apoi a Palestinei (1) în “optimi”, a Iranului (1) în semifinale și a Iordaniei (3) în finală.
Născut la Doha, Akram Afif a debutat ca profesionist în Europa, dar n-a reușit să se impună. El a fost legitimat la Eupen (liga a 2-a belgiană) în 2014, când avea 17 ani. După 8 goluri marcate în doi ani, a ajuns în Spania, la Sporting Gijon, unde a stat un an (2016-2017). A revenit la Eupen, iar la 21 de ani a fost transferat la Al Sadd, în Qatar, unde joacă din 2018.
Qatar a avut o singură cumpănă, în “sferturi”, când a eliminat Uzbekistanul la penalty-uri, după un scenariu de mare dramatism. După executarea a câte trei lovituri, uzbecii conduceau cu 2-1 (a marcat Akram Afif, au ratat Almoez Ali și Almahdi Ali)! Portarul Barsham a făcut însă minuni: a apărat 3 din cele 5 penalty-uri trase de uzbeci, iar Qatar a câștigat cu 3-2.
Traseul Qatarului spre trofeu
- 3-1 cu Iordania – finală
- 3-2 cu Iran – semifinale
- 1-1 cu Uzbekistan, după prelungiri (3-2 la penalty-uri) – “sferturi”
- 2-1 cu Palestina – “optimi”
- 1-0 cu China – Grupa A
- 1-0 cu Tadjikistan – Grupa A
- 3-0 cu Liban – Grupa A
BILANȚ: 6 – 1 – 0, golaveraj 14-5
Celelalte favorite de la Cupa Asiei au fost eliminate în “optimi” (Arabia Saudită – 1-1 cu Coreea de Sud, 2-4 la penalty-uri), “sferturi” (Australia – 1-2 cu Coreea de Sud; Japonia – 1-2 cu Iran) și semifinale (Coreea de Sud – 0-2 cu Iordania; Iran – 2-3 cu Qatar).
Cele 18 ediții ale Cupei Asiei au fost câștigate de 9 țări: Japonia (4), Arabia Saudită (3), Iran (3), Coreea de Sud (2), Qatar (2), Australia (1), Kuweit (1), Irak (1), Israel (1) – ultima s-a mutat în anii ’70 din Asia în Europa, devenind membră a UEFA.
Cele 4 vieți ale Coastei de Fildeș. S-au trezit “elefanții” Kessié și Haller!
La Abidjan, oraș-port de 4,4 milioane de locuitori și fostă capitală a Coastei de Fildeș, naționala țării-gazdă a reușit efectiv un miracol: a câștigat un trofeu după depășirea unei lungi serii de momente critice.
Coordonatele finalei:
Coasta de Fildeș – Nigeria 2-1 (Kessié 62, Haller 81 / Troost-Ekong 38)
Naționala țării-gazdă a fost efectiv ultima echipă (a 16-a) calificată în “optimi”, după un parcurs execrabil în Grupa A: 2-0 cu Guineea-Bissau, 0-1 cu Nigeria, 0-4 cu Guineea Ecuatorială.
Clasamentul Grupei A
Clasați pe locul 3, cu doar 3 puncte și golaveraj puternic negativ (2-5), ivorienii au avut noroc că alte două echipe de pe locul 3, Ghana (Grupa B) și Zambia (Grupa F), au strâns doar câte două puncte. Fără ajutorul generos al Marocului, care a învins Zambia (1-0) deși își asigurase calificarea și chiar locul 1 după primele două etape, Coasta de Fildeș ar fi fost eliminată încă din faza gupelor. Zambienlor le-ar fi fost suficientă o remiză, în partida cu Maroc, pentru a se califica în dauna ivorienilor.
Dintre echipele clasate pe locul 3 în cele 6 grupe, doar 4 au avut acces în “optimi”, alături de cele 12 venite de pe locurile 1-2.
Clasamentul echipelor de pe locul 3
- Guineea (C) – 4 p (2-3)
- Namibia (E) – 4 p (1-4)
- Mauritania (D) – 3 p (3-4)
- Coasta de Fildeș (A) – 3 p (2-5)
- Ghana (B) – 2 p (5-6)
- Zambia (F) – 2 p (2-3)
A doua cumpănă a fost în “optimi”. Ca ocupantă a locului 3, Coasta de Fildeș a întâlnit rapid un adversar extraordinar de puternic: Senegal, campioana ediției precedente (în 2021). Sadio Mané și ai săi păreau să se impună fără probleme: în minutul 4, Habibou Diallo a făcut 1-0. Meciul curgea spre victoria inevitabilă a senegalezilor, dar în minutul 86 a egalat Kessié din penalty! Ivorienii au “pârjolit pământul”, au împins meciul la penalty-uri, unde au câștigat cu 5-4 (au transformat tot).
A treia cumpănă, cea mai grea, a venit în “sferturi”, contra vecinei Mali. Pentru ivorieni, rețeta a fost una de thriller: om în minus din minutul 43 (eliminat fundașul Kossounou de la impresionanta Bayer Leverkusen), 0-1 în min. 71, goluri marcate de două rezerve în minutele 90 (Adingra) și 120+2 (Diakite), încă un cartonaș roșu la spartul târgului – chiar autorul loviturii decisive.
Salvată miraculos și din această teribilă ambuscadă, Coasta de Fildeș a reușit să evite noi turbulențe în semifinala cu R. D. Congo (fostul Zair): 1-0, gol Haller (min. 65). S-a activat, în sfârșit, “buldozerul” Sebastien Haller de la Borussia Dortmund!
Și a venit finala – a patra cumpănă! O revedere cu Nigeria, care câștigase confruntarea din grupă (1-0). Iar nigerienii păreau să pună indigoul: 1-0, gol Troost-Ekong (fundașul lui Răzvan Lucescu de la PAOK Salonic). Doar că de data asta a punctate mai devreme, în minutul 38. În grupă lovise după pauză, din penalty (min. 55). De data asta, însă, Franck Kessié și-a amintit că a jucat la AC Milan și Barcelona, iar Haller și-a păstrat adrenalina din semifinale. Cei doi au punctat decisiv, iar Coasta de Fildeș a câștigat un trofeu care părea de mai multe ori compromis. La această Cupă a Africii, pe care au și găzduit-o, ivorienii au “murit” de 4 ori și au înviat tot de atâtea ori. Dar au înviat la timp pentru un triumf istoric, imposibil de anticipat la startul competiției.
Minunea ivoriană are legătură și cu banca tehnică. Gazdele au început Cupa Africii avându-l antrenor pe francezul Jean-Louis Gasset (70 de ani). După 0-4 cu Guineea Ecuatorială, la finalul grupelor, acesta a fost demis pe loc. În locul său a fost numit, interimar, fostul internațional ivorian Emerse Faé (40 de ani). Cu el la cârmă, Coasta de Fildeș n-a mai pierdut niciun joc, din “optimi” până în finală, deși s-a aflat atât de aproape de câteva ori…
Traseul Coastei de Fildeș spre trofeu
- 2-1 cu Nigeria – finală
- 1-0 cu R. D. Congo – semifinale
- 2-1 cu Mali, după prelungiri – “sferturi”
- 1-1 cu Senegal, după prelungiri (8-7 la penalty-uri) – “optimi”
- 0-4 cu Guineea Ecuatorială – Grupa A
- 0-1 cu Nigeria – Grupa A
- 2-0 cu Guineea-Bissau – Grupa A
BILANȚ: 4 – 1 – 2, golaveraj 8-8
Celelalte favorite de la Cupa Africii au fost eliminate în grupe (Algeria, Tunisia, Ghana) și “optimi” (Maroc – 0-2 cu Africa de Sud; Senegal – 1-1 cu Coasta de Fildeș, 4-5 la penalty-uri; Egipt – 1-1 cu R. D. Congo, 7-8 la penalty-uri; Camerun – 0-2 cu Nigeria).
Cele 34 de ediții ale Cupei Africii au fost câștigate de 15 țări: Egipt (7), Camerun (5), Ghana (4), Nigeria (3), Coasta de Fildeș (3), Algeria (2), R. D. Congo (2), Congo (1), Etiopia (1), Sudan (1), Maroc (1), Africa de Sud (1), Tunisia (1), Zambia (1) și Senegal (1).
Coasta de Fildeș a jucat 5 finale, câștigând 3 (1992, 2015, 2024) și pierzând două (2006, 2012).
Nigeria a jucat 8 finale, câștigând 3 (1980, 1994, 2013) și pierzând 5 (1984, 1988, 1990, 2000, 2024).
Toate celelalte campioane au avut golaveraj pozitiv
Patimile Coastei de Fildeș, în drumul spre trofeu, sunt definite clar de cifre: 4 victorii, o remiză și două înfrângeri, golaveraj 8-8. Dar asta, dacă luăm în calcul și golul marcat în prelungirile prelungirilor cu Mali.
Altfel, dacă ne limităm la 90 de minute (cu adiționalele lor cu tot, care fac parte din timpul regulamentar), Coasta de Fildeș are un bilanț și mai prost: 3 – 2 – 2, golaveraj 7-8. Golaveraj negativ pentru o campioană continentală! Așa ceva nu s-a mai pomenit!
Golaverajul ultimelor 10 campioane ale Africii
- 2024 – Coasta de Fildeș: –1 (7-8)
- 2021 – Senegal: +7 (9-2)
- 2019 – Algeria: +11 (13-2)
- 2017 – Camerun: +4 (7-3)
- 2015 – Coasta de Fildeș: +5 (9-4)
- 2013 – Nigeria: +7 (11-4)
- 2012 – Zambia: +6 (9-3)
- 2010 – Egipt: +13 (15-2)
- 2008 – Egipt: +10 (15-5)
- 2006 – Egipt: +9 (12-3)
La Cupa Africii 2023 (disputată în 2024), toate celelalte formații din Top 4 au avut golaveraj pozitiv: Nigeria (8-3), Africa de Sud (7-3) și R. D. Congo (6-5). Doar campioana, Coasta de Fildeș, e pe minus (7-8) sau, cu indulgența prelungirilor, pe zero (8-8).
Vă salut! Eu sunt Grigore Cartianu, un „tânăr jurnalist” trecut de 55 de ani. Activez în presă din 1991, când eram student. Am debutat la revista nr. 1 a vremii, Expres Magazin. Am lucrat apoi la Evenimentul zilei, Sportul românesc, Prosport, Jurnalul Național, din nou Evenimentul zilei, apoi Adevărul și România liberă.
Am trecut prin toate etapele devenirii unui gazetar: reporter (Expres Magazin), reporter special (Sportul românesc), șef departament (Evenimentul zilei, Prosport), redactor-șef adjunct (Jurnalul Național), prim redactor-șef adjunct (Evenimentul zilei), redactor-șef (Jurnalul Național, Adevărul), publicist comentator (România liberă).
Am participat la lansarea a două cotidiane de top: Evenimentul zilei (1992) și Prosport (1997).
În 2018 am lansat propria publicație: Ziaristii.com, la care sunt redactor, editor, redactor-șef, director, manager și femeie de serviciu.
Am făcut 10 ani presă sportivă (1992-2002), iar această pasiune am cultivat-o și la ziarele generaliste.
Am o pagină de Facebook foarte activă, cu 145.000 de followers.
Am publicat 10 cărți, într-un tiraj total de peste 400.000 de exemplare. Două dintre ele au tematică sportivă: „Hora de la miezul nopții” – odiseea World Cup 1994 (lansată în 1995) și „Hagi” (2000) – ajunsă deja la ediția a 5-a. Câteva cărți mi-au fost traduse și publicate și în alte țări, de la Italia la Brazilia.
Am fost acreditat la Campionate Mondiale (1998, 2006) și Europene (1996, 2000) de fotbal.
Am realizat mii de emisiuni TV, am participat ca invitat la alte mii.
Am scris scenariul unui film care a câștigat concursul CNC la secțiunea documentar: „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”.
Sporturile favorite: fotbal, tenis, înot.
Scriitorii favoriți: Gabriel Garcia Marquez, George Orwell, Umberto Eco, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Ioan Luca Caragiale. Plus Ioan Chirilă!