După eliminarea campioanei de către Shkendija, patronul roș-albaștrilor a catalogat echipa nord-macedoneană drept „de Divizia C”. Despre Unirea Slobozia, cea mai recentă învingătoare a roș-albaștrilor, Gigi Becali a spus că e o „echipă de Divizia B”. Iată cum o echipă foarte bună în urmă cu doar câteva luni a ajuns să ia bătaie de la toate eșaloanele inferioare. Mai lipsește de pe listă doar campionatul județean.
Nu se putea nimic mai ușor pentru FCSB între cele două manșe cu „ilustra” Drita decât un meci pe teren propriu (fie și în Ghencea) cu Unirea Slobozia! Ar fi trebuit să vină trei puncte în dreptul campioanei, o victorie lejeră, eventual la scor, dătătoare de moral înaintea „dificilei” deplasări pe pământ kosovar. Dar a venit acest eșec dătător de perplexitate, 0-1 acasă cu un adversar socotit modest și încă o mărgică pe lanțul înfrângerilor interne, a treia la rând din acest sezon, după cele cu Farul (1-2) și Dinamo (3-4).
„Remontada” cu Drita a fost întâmplare?
Se credea, după ce joi campionii au revenit de la 0-2 la 3-2 contra kosovarilor, că astenia de vară, de care băieții în roș-albastru au dat dovadă și în sezonul precedent, a trecut. Și că FCSB va reveni la parcursul ei normal, va începe să câștige și pe plan intern, cel puțin în fața adversarilor socotiți (mult) mai modești. Dar revenirea cu Drita nu s-a mai petrecut acum, golul primit în prima repriză (Raul Rotund în minutul 34) n-a mai putut fi recuperat, iar FCSB înregistrează primul meci intern al acestei stagiuni în care nu reușește să înscrie. Trebuia să vină și ziua aceasta, nu-i așa?
Cum să nu câștigi, la aceste cifre?
Cine pune eșecul doar pe seama prestației excelente a portarului Unirii, Dennis Rusu, nu acoperă tot adevărul. Dar care e acest adevăr? Cine e în posesia lui? Cum poți să nu câștigi o partidă în care expediezi 35 de șuturi la poarta adversă, unul la mai puțin de 3 minute? Iată statistica partidei:
Posesie 70-30
Șuturi 35-8
Pe poartă 13-4
Pase 583-257
În mod normal, la aceste cifre, trebuie să învingi, dacă nu cu 5-1, măcar cu 4-1, asta chiar și în condițiile în care scorul a fost deschis de adversari. Nu golul încasat e problema, ci faptul că nu s-a reușit materializarea unei astfel de superiorități. Slobozia a arătat disciplină, disponibilitate la efort, a lăsat o impresie bună, dar valoarea superioară ar fi trebuit să-și spună cuvântul.
A șasea oară cu unii de zece ori mai slabi
Programul începutului de sezon a favorizat FCSB-ul (cotă Transfermarkt 50,5 milioane de euro), în sensul că i-a scos în cale echipe mult inferioare valoric. Cu cote situate între 4,5 milioane de euro (Inter Club din Andorra) și 5,75 milioane (Unirea). Shkendija și Drita s-au situat undeva între aceste valori. Dacă adunăm de două ori Inter Club, de două ori Shkendija, câte o dată Drita și Slobozia, abia dacă trecem de 30 de milioane. Iar linia de clasament totală a partidelor cu acești adversari modești este:
6 2 0 4 8-9 6p
Două succese (acasă cu Inter Club și tot acasă cu Drita), plus patru eșecuri! Inacceptabil, mai ales în condițiile în care patru dintre partide s-au disputat pe teren propriu.
Să fie problema „Under”-ului?
Unii (Florin Prunea, într-o recentă declarație, de exemplu) iau în calcul inclusiv acest aspect. Că FCSB nu și-ar fi găsit încă (deși a disputat deja 11 partide în 2025-26) jucătorul U21, nici Cercel, nici Toma, nici Stoian neîntrunind sufragiile. E doar o jumătate de explicație. Pentru că în meciurile europene nu mai e nevoie de „Under”, iar rezultatele tot slabe sunt.
Când antrenorul „nu-și explică”…
Miră traseul slab, dar miră și perplexitatea antrenorului, care declară cu privirea nedumerită că nu-și dă seama care sunt cauzele acestui (să nu ne ferim de cuvinte) adevărat dezastru. Că nu-și explică. Păi dumnealui e pus acolo tocmai ca să-și explice. N-a aterizat la echipă alaltăieri, are mai mult de doi ani în funcție (cel mai lung mandat din ultima vreme la FCSB), a luat două titluri, deci ar trebui să găsească hiba. Nu contează că i se impune formula de start, că i se comandă schimbările, astea sunt alte discuții. Însă un tehnician care e la o echipă de doi ani și jumătate, care a stat pe bancă aproape 200 de meciuri, care a condus spre o mie de antrenamente, ar trebui nu doar să știe cauzele, ci să și găsească soluțiile redresării. Dacă nu știe, să-l întrebe pe Pintilii. Dar poate că nici acesta nu știe…
