Dacă meciul ăsta cu Drita s-ar fi comentat cu vreo 36 de ani în urmă, în mod cert s-ar fi vorbit despre „brava noastră echipă campioană”, care a dat de pământ cu adversarul puternic și arțăgos dar care nu a putut rezista tăvălugului viteziștilor. Doar că în 2025, lucrurile stau altfel. Iar campioana României a fost la un pas de o nouă rușine istorică, în fața unei echipe care a terminat pe primul loc un campionat recunoscut din nu știu ce motive de UEFA. Iar coma în care s-a aflat echipa lui Haralambie și Pintilii ar fi continuat, dacă nu rămâneau ăia fără motorină. Drita este la doar al treilea meci oficial al sezonului!
FCSB, în comă indusă!
Umilită din toate pozițiile în acest sezon, de echipe de care nu auzisem în viața mea, plus înfrângerea cu mare rivală, Dinamo, FCSB chiar tremura serios înainte de meciul cu Drita. Alții de care nu auzisem până joi seara. Dar la cât de strânsă a fost dubla lor contra celor de la Copenhaga, parcă ne tremurau puțin chiloții pe noi. Cam atât de jos am picat. Să ne temem de echipe cu care altă dată doar ne antrenam. Plus că primul 11, creație sută la sută a megalomanului cu telecomandă, suferea îngrozitor. Chiar și așa, să lași un fundaș stânga de meserie, Kiki, pe bancă și să îl pui pe Pantea acolo mi se pare de un amatorism feroce. În fine, nu-i jucăria mea. Dar la cum au arătat tribunele pe Arena Națională, pare că nici suporterilor nu prea le mai convine.
Iar primul semn că treaba nu e bună vine din minutul doi, după tentativa de a marca a lui Ajzeraj. Ai noștri, speriați rău. N-ai fi zis că jucau acasă sau că în fața lor stă altă neica nimeni. Doară că neica nimeni ăștia, chiar dacă nici măcar nu au început sezomnul au venit la București să se ia de gât cu noi. Iar după șapte minute aveau deja un gol în plus.
Tusha s-a prins că e o pâine caldă de mâncat cu băieții lu’ nea Gigi și a luat o acțiune pe persoană fizică, a tras tare, dar s-a opus Graovac. Fostul fundaș de la CFR nu a mai avut ce face la a doua încercare, iar mingea s-a dus lângă bară, cu tot efortul lui Târnovanu. Fix ceea ce credeau toți, dar nimeni nu avea curajul să o spună se întâmplase. E 1-0 pentru echipa care a câștigat campionatul în zona recunoscută din nu știu ce motiv de UEFA. Iar dacă înainte de gol era doar puțină teamă, acum e ditamai panica. Orice acțiune ofensivă a celor de la Drita se transforma într-o ocazie periculoasă. Târnovanu scoate șutul tare a lui Limaj din minutul 19, Mihai Popescu e în continuare în alt film, în timp ce bornele de neclintit din sezonul trecut, Șut și Chiricheș, par că s-au resemnat cu umilința și au renunțat la orice fel de luptă. Ba chiar și în tribună încep să apară primele fluierături, lucru pe care nu l-am mai auzit la meciurile celor de la FCSB de ani buni. Nici măcar cornerele nu mai sunt specialitatea casei. Prima reacție a gazdelor, conduse încă din minutul 7, a venit după 25 de minute, doar că execuția lui Șut e deviată de un fundaș al oaspeților. Fără șut la poartă, FCSB a bătut în neștire cornere, dar doar pentru caseta tehnică, asta ca să ne întoarcem cu 36 de ani în urmă. Ocazia mare a fost tot a lor. Pantea a fost lăsat în urmă de Tusha, doar că atacantul celor de la Drita a preferat să tragă la poartă în detrimentul unei pase care ar fi schimbat scorul pe tabelă. E trecut bine de prima jumătate de oră de joc, iar băieții echipați în roșu par că nu mai au nicio legătură cu echipa aia care se lua la luptă cu emoția din sezonul trecut. Octavian Popescu se remarcă doar cu freza penibilă, Miculescu dă senzația că joacă de o săptămână fără încetare, în timp ce Cisotti e doar o umbră a mijlocașului care impresiona înainte să vină vara. Prima repriză se termină cu o șansă mare a lui Miculescu, oprit în ultima clipă de Maloku. Poate că altădată ar fi părut șocant, dar o echipă care costă cât jumătate din Olaru conduce pe Arena Națională, iar coșmarul Inter D’Escalades sau coșmarul Shkendija par că sunt în formă continuată.
„Șocant”: FCSB, nici schimbare la pauză
Sunt sigur că ar fi scos el nea Gigi pe cineva, doar că n-avea pe cine să bage. O bancă subțire rău, în care își făcuse apariția până și Edjouma, cel care s-a antrenat ultima dată cu echipa la finalul sezonului trecut. Startul nu e rău. Lui Tavi Popescu îi intră o centrare către Bîrligea, doar că atacantul venit de la Cluj vrea să păcălească și el fotbalul cerșind penibil, un penalty. Iar la doar câteva minute distanță, Arena Națională îngheață la 25 de grade. Șut și Chiricheș au plonjat disperați pentru a opri un atac al oaspeților, au rămas undeva plonjați, în timp ce Krasniqi și-a continuat nestingherit drumul către poarta lui Târnovanu. Iar din pasa lui Arb Manaj a făcut 2-0. Cu noroc, că s-a tot lovit mingea de părți ale corpului său, dar a făcut. Trei minute s-au chinuit oamenii din camera VAR să se pună de acord dacă a fost henț sau nu. Până la urmă au lăsat-o așa. E 0-2, iar gluma se îngroașă. Mihai Stoica, ia la țintă ușile de acces în lojele fandosite de la Arena Națională. Că minuni s-au mai văzut, știm. Dar când vezi că prima schimbare de la FCSB e Chiricheș-out, Edjouma-in, parcă îți vine să strângi taraba și să pleci acasă. Doar că nu-i chiar așa. Semn că nea Gigi știe meserie. Deși, de data asta, tind să cred că e schimbarea lui Haralambie. Și parcă se schimbă ceva. Nu mult, dar parcă FCSB are iar puls. Bîrligea dă gol în minutul 64, după o acțiune creată de Miculescu, iar Politic, intrat și el în locul lui Cisotti îl face mare pe portarul oaspeților. Ce gol ar fi ieșit dacă nu se băga ăla în seama. Și uite așa, se pornește tăvălugul. Iar aici intervin cu citatul dintr-un suporter al celor de la FCSB: „Cine o fi făcut schimbările, să-i trăiască familia lui!”
„Cum a arătat jocul în prima repriză? Mingea a fost doar la noi. Drita a dat un gol din noroc, mingea a fost doar la noi. Ce emoții să ai? A, că e posibil să te scoată dacă iei goluri la mișto, da… Dar nu aveam emoții că nu vom marca. Se putea întâmpla să nu marcăm, dar era mingea doar la noi. La 1-2 am zis că jucăm calificarea acolo. Nu poate să te scoată Drita. Dacă te scoate, înseamnă că e vorba de ghinion. Dar cât ghinion să ai? Mi-a plăcut foarte mult atitudinea. Încep să recunosc echipa. Și și-a revenit George Popescu! Cel mai mult mi-a plăcut că a revenit Bîrligea. E cel pe care îl știu. De ce l-am scos pe Popescu? Politic intrase bine și aveam nevoie de agresivitate la mijloc. Așa că l-am băgat pe Baba. George și-a revenit, dar era 2-2 și aveam nevoie de agresivitate, ca să nu mai facem tâmpenii.
Cine nu mi-a plăcut? Chiricheș. A fost prea lent! Și Șut și-a cam revenit, mai ales în a doua repriză. În mod normal, având în vedere echipa și scorul, victoria e 100%. Asta va fi în mod normal. Ce s-a întâmplat cu Shkendija… Nu mai zic niciodată în viața mea. Așa ceva? Să te scoată Shkendija… Ăia erau slabi de tot. Drita nu e așa slabă. A fost un blocaj mental, ghinion, încărcătură după pregătire… Acum s-au rezolvat”, nea Gigi-patron/antrenor FCSB
Nu de alta, dar chiar e asediu la poarta băieților in alb. Octavian Popescu bate, în sfârșit, impecabil un corner, Graovac se înalță ca pe vremuri peste toți adversarii și în doar opt minute soarta meciului se schimbă. Și tot îmi vine-n minte vorba lu’ vecinul de suferință. Aia cu familia și cu schimbările. FCSB are iar alură de echipă mare iar ăia 10 000 de oameni de și-au făcut curaj să vină la stadion sunt toți în picioare. Bîrligea pare că s-a trezit și el după nesfârșitul șir de ghinioane și a luat o minge de la mijlocul terenului, dar a așezat-o doar pe bara de sus. E limpede că Drita nu mai poate. Luați și tare de ai noștri, păreau că se pierd complet în decor, ceea ce ar fi trebuit să se și întâmple de la bun început. Doar că masochismul din noi e și el la locul lui. Mihai Popescu îi dă o pasă în dușmănie lui Târnovanu, portarul campioanei nu poate opri mingea, iar singurul impediment ca tragedia să nu se întâmple a fost că poarta era nițel mai la stânga. Altfel ar fi fost autogolul anului! Scăpați basma curată, ai lui Haralambie și Pintilii mai fac o încercare, iar Politic scoate un penalty fix când lumea se pregătea să o ia ușurel spre case. Bîrligea a dat cât a putut el de tare, iar miracolul se întâmplă. FCSB întoarce rezultatul în doar o singură repriză, dar joia viitoare, la Priștina, va fi măcel. Dar măcar avem două rezultate din trei care ne-ar putea duce în play-off!
„Nu prea mai știu să vorbesc, au fost foarte multe emoții. Două secunde… Așa! „Cel mai important a fost că am câștigat, nu mai contează cum. Aveam nevoie de o victorie, să ne dea moral, să simțim că mai putem câștiga, pentru că ultimele săptămâni am crezut că nu mai știm să jucăm fotbal, să câștigăm, să dăm două pase consecutive. A fost foarte greu. Și în prima repriză am fost în acel blocaj mental, nu ne ieșea nimic. În a doua repriză ne-am trezit un pic din hibernarea aia, am intrat cu mai multă pregătire mentală, mai multă agresivitate și ne-a ajutat asta, pentru că am luptat ca echipă, trebuie să luăm repriza a doua, să ne uităm bine și să luăm exemplu, dar să facem chiar mai mult.
Aveam foarte mare nevoie de un moment ca ăsta. Cred că am încercat cu toții să facem tot posibilul să încercăm să schimbăm ceva. Cred că ceva s-a schimbat, dar nu de tot. Trebuie să muncim în continuare. Avem potențial foarte mare, putem speria toate echipele, dar momentan ne speriem doar pe noi”, Daniel Bîrligea- FCSB
În realitate, FCSB s-a chinuit rău cu Drita
Dacă ne uită pe cifrele statisticienilor, nu pare că meciul cu Drita ar fi fost prea complicat. Ba chiar cei care n-au apucat să vadă chinul de zile mari al campioanei ar spune că e ceva în neregulă cu scorul. Posesie superioară( 58% vs 42%) pe toată durata meciului, cu un plus, evident în partea secundă, apoi încercările de a nimeri poarta sunt nimicitor de partea alor noștri: FCSB a tras spre poarta lui Maloku de 16 ori, în timp ce oaspeții l-au încercat pe Târnovanu de doar cinci ori. Raportul șuturilor care au nimerit spațiul porții este 8-4 pentru FCSB.
„A fost un meci foarte ciudat. La prima ocazie a adversarilor, am primit gol. Nu știu dacă s-a întors norocul împotriva noastră. În a doua repriză, la fel, la prima ocazie a adversarilor am primit gol. Dar am avut o reacție bună pentru a întoarce rezultatul. Jucătorii au depus un mare efort, cei care au intrat au ajutat echipa. Trebuie să dedicăm victoria fanilor noștri, care i-au împins pe băieți de la spate chiar și când erau conduși, până la finalul jocului. Ne-au ajutat mult astăzi pentru a câștiga. Dar asta nu înseamnă nimic, calificarea se va decide la retur. Cred că începem de la zero, trebuie să fim foarte concentrați. Va fi foarte dificil. Uneori, în fotbal îți creezi multe ocazii și nu înscrii, alteori este invers. Așa a fost astăzi. În afară de ocaziile pe care le-au avut, n-au produs nimic altceva. Uneori plătești pentru toate greșelile, la toate ocaziile adversarilor, dar repet, pentru noi este bine că am avut acea reacție. Sper ca acest meci să dea direcția pe viitor.
Știm ce calitate are Bîrligea, are golul în sânge și a demonstrat-o și astăzi, cu ajutorul întregii echipei, al jucătorilor intrați pe parcurs. Dar meciul s-a terminat, duminică vom juca în campionat, trebuie să câștigăm. Apoi, un meci foarte dificil în Kosovo. Va fi un meci 50-50, trebuie să fim foarte serioși, foarte concentrați. Chiar dacă Drita nu a creat multe ocazii astăzi, va fi un meci în deplasare și ne așteptăm să fie dificil.”, Elias Charalambous-antrenor FCSB
Dacă s-ar fi jucat ca-n copilărie cu „la trei cornere-careu”, atunci FCSB era deja în play-off. 18 lovituri de la colț a primit campioana României în cele 96 de minute ale jocului cu Drita. Dintr-una a ieșit gol. Asta în condițiile în care în sezonul trecut, loviturile de la colț erau specialitatea casei. Și mai e un lucru de remarcat. Portarul lor a intervenit decisiv în cinci rânduri, al nostru doar de două ori
Acum nu știu dacă ăsta e semnalul că FCSB începe să se adune. Și bănuiesc că nici oamenii de acolo nu se așază pe o ureche. Dincolo de ce se întâmplă în prima ligă de la noi, Drita e nucă tare. De departe o echipă mult mai bună decât Shkendija. Doar că pare că licăre ceva în ai noștri. Par că încep să dea semne că undeva în adâncul lor mai există puțină jenă. A doua repriză a jocului de pe Arena Națională o confirmă. Nu știu ce le-o fi zis Haralambie la pauză, nu știu dacă s-au prins cât de penibili ar fi devenit cu o nouă înfrângere în fața unei echipe ce joacă fotbal de vreo câțiva ani, dar semnalul pare că s-a tras. Cel puțin pentru moment FCSB respiră și deconectată de la aparate. Și poate că ar face-o și mai bine dacă omul cu banii nu ar insista să-i pună perna pe față de fiecare dată. Duminică seara, e alt meci tare. Vine și Slobozia să-și umfle mușchii în fața campioanei. Iar între Shkendija, D’Escalades, Drita și Unirea Slobozia nu e deloc vreo diferență semnificativă!
„Cred că este normal ca în fotbal să ai și perioade mai dificile. În momentele cele mai grele se văd caracterele puternice, se vede că suntem un grup nu doar când eram bine. Am văzut multe lucruri spuse la televizor, că nu mai suntem același grup. Nu, suntem aceiași jucători, același grup. Sunt și nereușite în fotbal, se întâmplă. Toată lumea stă și dă în noi pe la televizor, că nu mai suntem uniți, că e debandadă… Nu e aceasta problema. Se întâmplă pur și simplu să nu reușești să câștigi. Dar cred că suntem în continuare uniți și am dat dovadă de asta. E mult mai greu să revii de la 0-2, să treci peste într-o perioadă în care ai numai înfrângeri. Vom arăta în continuare că suntem o echipă. Cât despre partida retur, de joia viitoare, a afirmat că „va fi dificil, trebuie să muncim mult mai mult și să pregătim returul foarte bine”.Adrian Șut-FCSB
PS: Dacă FCSB rezistă fără să ia gol 65 de minute la Priștina, vă dau scris că se califică!
