Cluburile noastre au eliminat adversare din San Marino, Israel (două), Austria, Ungaria și Belarus. Din cursă ne-au scos preopinenți din Cehia, Croația, Kazahstan, Cipru și Slovenia. Nu e deloc încântâtor să te elimine kazahii sau ciprioții. Pe vremuri drumul ne era curmat de spanioli, de englezi, de nemți, însă aceștia nu prea au ce căuta în aceste faze preliminarii în care trupele românești au disputat în acest an nu mai puțin de 22 de partide
Calificarea FCSB-ului în faza principală a Europa League merită evidențiată, dar ea este doar partea vizibilă a aisbergului fotbalului nostru. Sub apă sunt racile mai vechi sau mai noi, probleme care duc la eliminări din Cupele Europene pe care aproape că refuzăm să le înțelegem. Cum să te scoată o echipă din Cipru, care nu e nici Apoel, nici Omonia, ci provinciala Pafos?
Lungul șir de dezamăgiri
Uite așa cum ne-au mai scos în ultimii ani Dudelange din Luxemburg, pe CFR, Anorthossis Famagusta din Cipru tot pe CFR, Pyunik Erevan din Armenia tot pe CFR (cam multe nereușite în Gruia, aproape că ele acoperă performanțele eliminării Celticului sau ale dublei manșe egale cu Sevilla), Laci din Albania pe Craiova, Lokomotiv Tbilisi din Azerbaidjan tot pe Craiova, Sahtar Karagandî din Kazahstan pe FCSB. Sunt contraperformanțe ae ultimului ”cincinal”, care a fixat standardul fotbalului nostru destul de jos, culminând cu ediția 2023-24, în care n-am avut nicio echipă calificată în grupele vreunei competiții europene.
Glasul cifrelor
E interesant să vedem bilanțul din această ediție, cu un total de 22 de jocuri disputate de echipele românești:
Concluzii mai degrabă amare
Dacă privim jumătatea din stânga a tabelului, ne înseninăm doar la numele lui Lask, al lui Paks (vicecampioana Ungariei și câștigătoarea Cupei în finala cu Ferencvaros) și al celor două formații din Israel, deși aici eram cumva favoriți, măcar prin prisma faptului că adversarii noștri nu puteau juca la ei acasă.
În schimb, partea dreaptă a tabelului e de-a dreptul deranjantă. Doar numele Spartei Praga (ajunsă în cele din urmă în faza prncipală a Ligii Campionilor, după ce-a scos-o din cursă și pe Malmo) ne consolează întrucâtva. Poate și Rijeka (măcelărită cu 5-0 de Ljubljana în turul următor), mai ales că noi le-am opus croaților o divizionară secundă.
În dreptul Astanei, deranjează paranteza în care scrie Kazahstan și oarecum diferența mare de scor, 2-8. Cu toate acestea, nu Corvinul a constituit marea noastră dezamăgire în această ediție.
Ci CSU Craiova și, mai ales CFR. Oltenii își continuă șirul neîmplinirilor europene, precum cele cu Laci, Beer Sheva, Lokomotiv Tbilisi, dovedindu-se incapabili să treacă de vreun adversar. Iar CFR-ul bătut fără drept de apel la periferia Ciprului ne dovedește că în ceea ce o privește, regula o constituie mai degrabă dezamăgirile decât surprizele plăcute.
Aproape pe zero, dar cu cine?
Adunând cifrăraia de mai sus, rezultă următorul bilanț al echipelor românești în preliminariile Cupelor Europene, ediție 2024-25:
22 10 5 7 35-25 35p
Aparent totalul e pozitiv și nu îndeamnă chiar la tristețe. Dar hai să scoatem din calcule acel 11-1 al FCSB-ului cu amatorii din San Marino. Rezultă altceva:
20 8 5 7 24-24 29p
Adică o balanță aproape egală, atât în privința raportului victorii – înfrângeri (8-7), cât și la nivelul golaverajului (24-24), avariat, ce-i drept, mai ales de deplasarea Corvinului în Kazahstan.
Având în vedere că formațiile românești n-au întâlnit încă nici o echipă din zona de forță a continentului (așa cum vor fi în curând pentru FCSB Manchester United, Glasgow Rangers sau Hoffenheim) sau măcar în zona medie (PAOK, Olympiacos), înseamnă că agoniseala noastră de până acum e mai degrabă săracă.
