Ce fel de antrenor este Adrian Mutu? Unul pe care experiențele de până acum îl plasează în zona tehnicienilor mărunți, incapabili să rezolve situații delicate ale unei echipe de fotbal. La 45 de ani, Adrian Mutu s-a rătăcit pe un drum înfundat și nu pare să știe ce trebuie să facă.
0-4 la Hunedoara, pe terenul unei echipe din liga a 2-a, este un rezultat care descalifică orice antrenor de primă ligă, cu atât mai mult pe unul din play-off. Iar dacă formația scoasă din ghete se numește CFR Cluj, aspirantă încă la titlul național (pe care l-a câștigat de 5 ori consecutiv, între 2018 și 2022) și având un pedigree de campioană, atunci nu mai e loc pentru circumstanțe atenuante.
Pe terenul Corvinului, echipă de locul 3 în liga a 2-a (loc de baraj), CFR Cluj a lăsat cea mai jalnică impresie din ultimul deceniu, iar Adrian Mutu a arătat toate defectele unui antrenor lipsit de mijloace: neinspirat, panicat, depășit de situație, fără talent de psiholog. Ambiții mari pe o fundație de pufuleți.
6 momente ratate la Hunedoara
- A trimis pe teren un “11” lipsit de vlagă, de luciditate și chiar de încredere. Nu e vorba de jucătorii din prima garnitură a clujenilor (Sava – Manea, Mogoș, Boben, Camora – Muhar, Keita, Tachtsidis – Deac, Michael, Otele), ci de tonusul lor scăzut, de haosul ce domina jocul lor.
- N-a avut reacție la eliminarea prostească a grecului Tachtsidis, în minutul 11. Reașezările din teren au fost nesemnificative, iar mobilizarea echipei nu a crescut – cum se întâmplă în asemenea situații –, ci s-a prăbușit cu totul. Clujenii parcă au rămas în 7 jucători, nu în 10! Iar Mutu părea neajutorat pe marginea terenului…
- N-a pus niciun strop de inspirație la schimbarea lui Mogoș, accidentat în minutul 40. Croatul Mamici a devenit rapid un anonim ca mulți alții, fără pic de personalitate în joc.
- După golul de 0-1, primit în minutul 43, Mutu a ratat revigorarea la pauză. A avut la dipoziție aproape un sfert de oră, a făcut două “schimbări de întinerire” în minutul 46 – Fică (22 de ani) în locul lui Deac (38), R. Filip (22) în locul lui Camora (37) –, dar jocul a continuat în stilul împotmolit.
- A ratat și schimbările ultimei speranțe, în repriza a doua. I-a scos pe nigerienii Otele (min. 55, la 0-2) și Michael (min. 78, la 0-3), i-a aruncat în luptă pe Bîrligea și pe ivorianul Serebe – asta așa, ca să nu piardă exotismul african din atac (mai în spate era conaționalul său Keita). Rezultatul? Niciun semn de viață, mortul și-a continuat solemn drumul spre groapă.
- Nu doar că n-a reușit să înscrie măcar un gol, dar l-a primit și pe cel de-al patrulea, la spartul târgului. Au fost minutele desăvârșirii coșmarului, pe care Mutu le-a patronat cu mândria vulturească a fostului mare fotbalist. Doar privirea tăioasă mai rămăsese însă din el. Vulturul a uitat să zboare.
Din respect pentru admirabila echipă a Corvinului, să-I amintim pe cei patru marcatori:
- 1-0, min. 43: Viorel Lică (28 de ani)
- 2-0, min. 50: Marius Coman (27 de ani)
- 3-0, min. 67: Daniel Pîrvulescu (27 de ani)
- 4-0, min. 90+2: Ionuț Pop (20 de ani).
Și tot ca o rverență făcută învingătorilor, să notăm și echipa Corvinului: Lefter –Velisar (85 Pop), Lică, Manolache, Iacob – Hrezdac (81 Chindriș), Bradu – Neacșa, Lupu, Pîrvulescu (89 Mitran) – Coman (89 Hergheligiu). Antrenor: Florin Maxim (43 de ani).
Monologul lui Mutu: 80 de secunde. “Eu nu am puterea să-i iert pe jucători”
La conferința de presă de la Hunedoara, Adrian Mutu nu a acceptat să primească nicio întrebare. A ținut un monolog de 80 de secunde, în care nu și-a anunțat clar demisia, dar a lăsat-o să plutească în aer. Oricum, decizia era inevitabilă. Comunicarea ei era o problemă de timp.
”Haideți că o să fac eu un monolog și după aia termin, că… Prea multe de spus nu sunt. A fost un meci fără istoric pentru noi. Am fost penibili, un rezultat umilitor, cum spuneam și mai devreme, la flash.
Cred că avem o problemă de atitudine, de abordare. Nu doar la meci, a început după meciul cu Sepsi. Nu vreau să caut scuze, să spun că am jucat în 10, că s-au accidentat Camora și Mogoș și n-am avut oameni care să intre în locul lor.
Suntem, totuși, CFR și am jucat împotriva unei echipe de liga a 2-a, pe care o felicit pentru rezultat. Echipă de liga a 2-a cu un buget cât trei jucători de-ai noștri, deci ar trebui să ne fie rușine.
Eu nu am puterea să-i iert pe jucători pentru rezultatul ăsta, pentru că e umilitor. Eu mă simt umilit și de aceea mă voi gândi bine în seara asta ce voi face pe viitor, și mâine dimineață voi anunța la club și pe dumneavoastră.”
Mandorlini n-o plecatu / Doar o țâr s-o hodinitu
După aceste vorbe încărcate de frustrare, furie și tristețe, Mutu a părăsit sala.
Frustrare – pentru că un mare fotbalist nu poate concepe că nu e și un mare antrenor.
Furie – pentru că jucătorii săi parcă au jucat împotriva sa, nu (și) pentru el.
Tristețe – pentru că în urmă cu două luni și-un pic, când a fost instalat în locul lui italianului Andrea Mandorlini (60 de ani), altfel își vedea traiectoria la CFR Cluj. În niciun caz nu se aștepta la un mandat atât de scurt și un final atât de abrupt.
Pentru CFR Cluj e mai simplu: a plecat Mutu, revine Mandorlini. Dar pentru Mutu e mai greu. Insuccesele se adună într-un ritm alarmant, niciun contract nu e dus la capăt. E terenul ideal pentru a crește nesiguranța: oare ce fel de antrenor e Adrian Mutu?!
De fapt, Mandorlini nici măcar nu revine, pentru că el n-a plecat niciodată din club. Nu și-a dat demisia, nu a fost demis, doar a fost mutat pe un post de scouter. Acum a fost reinstalat ca antrenor.
Vorba cântecului, cu adaptarea de rigoare: Mandorlini n-o plecatu / Doar o țâr s-o hodinitu.
Cifrele mediocrității: 5 – 3 – 3, golaveraj 19-14
Din păcate pentru Mutu, CFR Cluj n-a suferit doar în meciul de la Hunedoara. Ex-campioana a ratat și startul play-off-ului: 1-2 cu Univ. Craiova (acasă), 1-1 cu Sepsi Sf. Gheorghe (în deplasare). În loc să se apropie de FCSB, s-a depărtat de la 6 la 10 puncte.
Adrian Mutu a preluat formația clujeană spre sfârșitul lunii ianuarie 2024. Predecesorul său, Mandorlini, a fost tras pe linie moartă – la Departamentul Scouting – după primul meci oficial din acest an, 0-1 la Botoșani.
Numit rapid, fără mari tatonări, Adrian Mutu și-a condus echipa la 11 mecuri:
- 4-1 (a) cu Voluntari
- 2-1 (d) cu Petrolul
- 0-1 (a) cu Rapid
- 3-1 (d) cu U Craiova 1948
- 4-0 (a) cu Dinamo
- 2-2 (d) cu Oțelul
- 1-1 (d) cu Farul
- 1-0 (a) cu Hermannstadt
- 1-2 (a) cu Univ. Craiova
- 1-1 (d) cu Sepsi
- 0-4 (d) cu Corvinul / Cupa României (sferturi)
Așadar, 5 victorii, 3 egaluri și 3 înfrângeri, golaveraj 19-14. Proaste cifre pentru CFR Cluj!
În plus, cu Mutu la cârmă, CFR Cluj a ratat un obiectiv (Cupa României) și l-a compromis pe celălalt (titlul în Superliga).
O medie neserioasă: 6 luni la echipele de club
Problema lui Mutu nu e parcursul depresiv al lui CFR Cluj, ci fundătura în care ajung toate mandatele sale. Cu o excepție: parcursrul foarte bun de la naționala de tineret. Problema e la echipele de club.
Adrian Mutu și-a început cariera de antrenor în aprilie 2018, la FC Voluntari. În aproape 6 ani, a semnat 6 contracte: cu 5 cluburi și cu Federația Română de Fotbal.
La Voluntari a fost demis după două luni (deși avea contract pe doi ani), la naționala de tineret a stat 16 luni, la “Craiova lu’ Mititelu” – 5 luni, la Rapid – 16 luni, la Netfci Baku – 5 luni, la CFR Cluj – puțin peste două luni.
În medie, Adrian Mutu a stat 6 luni la echipele de club. Mircea Lucescu spunea odată că, pentru a construi serios, un antrenor are nevoie de un mandat de 4 ani. De 8 ori mai mult decât mandatul mediu al lui Mutu.
Problema e că lipsa de strategie a fostului “Briliant” îl duce mereu și mereu în aceeași fundătură. Mutu începe entuziasmant și sfârșește prost. De ce? Pentru că nu e “șahist” ca Lucescu sau Bölöni, nici ambițios ca Dan Petrescu sau pasionat ca nașul Hagi.
Mutu are în cap doar covorul roșu de la Hollywood, dar îi lipsește tenacitatea de a filma în noroi până-i iese “dubla” perfectă. Vrea s-o ia pe scurtătură, iar ăsta e un fel de a păcăli meseria. Talentul fabulos l-a ajutat să zboare la înălțimi de vultur ca jucător, dar nu-i folosește prea mult ca antrenor. Mai degrabă îl ajung din urmă greșelile dureroase care, la un momet dat, l-au aruncat de pe Everest în cea mai adâncă prăpastie. Sunt scurtcircuitele care definesc omul, proiectându-i caracterul.
Va putea, totuși, să-și construiască Mutu o carieră solidă de antrenor? Nu-i exclus, dar pentru asta trebuie să schimbe ceva fundamental în profunzimea sa umană. Să nu uite demonii care l-au prăbușit de pe Vârful Chelsea, ci să-i înfrunte, în sfârșit, obiectiv și serios, pentru a trage concluziile corecte. Altfel, va continua să se păcălească și să sufere, înlănțuind starturile entuziaste și demiterile dureroase.
Vă salut! Eu sunt Grigore Cartianu, un „tânăr jurnalist” trecut de 55 de ani. Activez în presă din 1991, când eram student. Am debutat la revista nr. 1 a vremii, Expres Magazin. Am lucrat apoi la Evenimentul zilei, Sportul românesc, Prosport, Jurnalul Național, din nou Evenimentul zilei, apoi Adevărul și România liberă.
Am trecut prin toate etapele devenirii unui gazetar: reporter (Expres Magazin), reporter special (Sportul românesc), șef departament (Evenimentul zilei, Prosport), redactor-șef adjunct (Jurnalul Național), prim redactor-șef adjunct (Evenimentul zilei), redactor-șef (Jurnalul Național, Adevărul), publicist comentator (România liberă).
Am participat la lansarea a două cotidiane de top: Evenimentul zilei (1992) și Prosport (1997).
În 2018 am lansat propria publicație: Ziaristii.com, la care sunt redactor, editor, redactor-șef, director, manager și femeie de serviciu.
Am făcut 10 ani presă sportivă (1992-2002), iar această pasiune am cultivat-o și la ziarele generaliste.
Am o pagină de Facebook foarte activă, cu 145.000 de followers.
Am publicat 10 cărți, într-un tiraj total de peste 400.000 de exemplare. Două dintre ele au tematică sportivă: „Hora de la miezul nopții” – odiseea World Cup 1994 (lansată în 1995) și „Hagi” (2000) – ajunsă deja la ediția a 5-a. Câteva cărți mi-au fost traduse și publicate și în alte țări, de la Italia la Brazilia.
Am fost acreditat la Campionate Mondiale (1998, 2006) și Europene (1996, 2000) de fotbal.
Am realizat mii de emisiuni TV, am participat ca invitat la alte mii.
Am scris scenariul unui film care a câștigat concursul CNC la secțiunea documentar: „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”.
Sporturile favorite: fotbal, tenis, înot.
Scriitorii favoriți: Gabriel Garcia Marquez, George Orwell, Umberto Eco, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Ioan Luca Caragiale. Plus Ioan Chirilă!