Un egal acasă, 1-1 cu Irlanda de Nord, și o înfrângere pe teren neutru (în Spania), 2-3 cu Columbia, sunt amicalele care dau o măsură a nivelului României acum, când până la debutul Euro 2024 au rămas două luni și jumătate. Florin Caramavrov, Alin Buzărin, Claudiu Giurgea și Grigore Cartianu, patru specialiști Golazzo.club cu zeci de ani de experiență în spate, fac o primă evaluare a felului în care se prezintă tricolorii.
Rezultatele sunt mai puțin importante, e de înțeles că selecționerul Iordănescu junior a verificat anumite planuri, soluții și idei. Mult mai mult contează forma jucătorilor și spiritul general al echipei. Iar acestea dau motive de îngrijorare.
Grupa E de la turneul final s-a completat, în sfârșit, marți seara. Vom juca, așadar, cu Ucraina (17 iunie), Belgia (22 iunie) și Slovacia (26 iunie).
Experiența precedentelor turnee finale ne-a învățat că primul meci este cel mai important, într-o grupă. Dacă reușești să câștigi, ai șanse uriașe să te califici mai departe. Ținând cont că întâlnim Ucraina – echipă cu jucători mai bine cotați și care a avut un joc de calitate în barajul câștigat contra Islandei (scor 2-1), selecționerul Edi Iordănescu are motive de îngrijorare.
România a arătat, cu Irlanda de Nord și Columbia, exact aceleași lucruri pe care le știam și din campania de calificare de anul trecut. N-avem valori individuale, tricolorii au destule lacune și par în multe momente oarecum dezorientați pe teren. O echipă cu un ritm lent, fără idei, dar care – paradoxal – pare să-și prindă adversarii în această capcană a subestimării.
Pentru că România a arătat și acum, exact cum a făcut și în calificări de câteva ori, că are câteva calități ascunse. Prima și cea mai importantă pare a fi aceea de a nu renunța până în ultimul minut de joc. A doua ar fi o anumită organizare defensivă – care cedează însă în fața unor jucători de valoare internațională. A treia ar fi capacitatea de a rezolva pe neașteptate, pe cont propriu, ocaziile ivite.
În sfârșit, impresia de slăbiciune, de echipă inofensivă, pare să păcălească în continuare adversarii, care au tendința după o perioadă să lase garda jos, convinși că românii nu reprezintă un pericol.
E de presupus însă că la Europene adversarii vor fi avizați asupra finalurilor de meci ale României. E greu de spus dacă se mai pot schimba multe în stilul echipei, dar o iuțire a vitezei de joc și o îmbogățire a ideilor în ofensivă ar fi salutare, dacă ne propunem să trecem de această grupă care, la urma-urmei, nu este chiar imposibil de depășit.
Mai jos, opiniile experților Golazzo.club.
Florin Caramavrov: „Ritmul nostru e foarte lent, nu avem niciun fel de viziune la mijlocul terenului, golurile vin din acțiuni individuale”
„Nu suntem nici mai buni, nici mai răi, nici mai frumoși, nici mai deștepți față de preliminarii, avem aceiași jucători de condiție modestă care s-au calificat la Euro ca niște muncitori care-și fac treaba cât pot de bine pe șantierul unui zgârie nori.
Nu ne putem compara cu «specialiștii», cu marile forțe, ritmul nostru de joc e unul foarte lent, nu avem niciun fel de viziune la mijlocul terenului, golurile vin din acțiuni individuale, în mare parte, și mai puțin datorită unui joc elaborat.
«Noi muncim, nu gândim», cam ăsta e motto-ul naționalei la ora actuală, în echipă își fac loc fotbaliști care joacă în campionatele deșertului, pentru că n-avem alții.
Să ne bucurăm, așadar, că am mai ajuns la un turneu final, dar mie mi se pare că suntem pe minus, pe termen lung, ca la pariuri, și că mai dăm câte o lovitură, din când în când, datorită norocului“.
Alin Buzărin: „În continuare avem dificultăți în absorbirea unor adversari care ne sunt superiori. În schimb, avem acele finaluri de meci care uneori ne pot salva“
„Un meci de conservare și tatonare cu Irlanda de Nord, altul, cu Columbia, slab în primele 80 de minute și bun în ultimele 10, după ieșirea din teren a vedetelor adverse.
În continuare avem dificultăți în absorbirea unor adversari care ne sunt superiori. În schimb, avem acele finaluri de meci care uneori ne pot salva, așa cum a fost în Elveția, la 2-2.
În privința jocului nostru, luna martie nu ne-a prea adus mari clarificări. În schimb, ne-a certificat că a patra componentă a Grupei E va fi Ucraina, o reprezentativă cu jucători considerabil mai valoroși decât ai noștri“.
Claudiu Giurgea: „Eu cred că adevărata echipă a României e cea din finalul jocului de la Madrid. Și că, oricât ar fi de greu, știm să strângem rândurile“
„Eu nu-mi pun prea multă bază în meciurile amicale pe care le dispută românii. Niciodată nu am văzut o echipă românească să rupă în amicale și apoi să facă același lucru în meciurile oficiale.
Suntem vai de capul nostru când jucăm fără miză și n-ar trebui să ne intereseze nicio secundă rezultatul acestor meciuri. Nici pe noi, nici pe Iordănescu.
Și dacă ne-a bătut Columbia, care-i problema? Bine că n-am luat-o rău. Și că ne-am adunat pe final, când Hagi și ai lui și-au dat seama că e groasă și e momentul să calce puțin accelerația.
Eu cred că adevărata echipă a României e cea din finalul jocului de la Madrid. Și că, oricât ar fi de greu, știm să strângem rândurile. Am făcut-o în Elveția, am făcut-o și contra Columbiei. Hai să ne bucurăm că Hagi ăl mic e mereu bun la națională, că Moldovan nu dă impresia că n-a mai jucat din ianuarie și că Man o ține din bun în mai bun. Dar ar trebui să ne întristăm că nu prea avem atacant care să dea și gol.“
Grigore Cartianu: „Rămânem aceeași Românie cu posibilități dureros de limitate, dar pe care nu e exclus s-o vedem în optimile Euro 2024“
„Ne-am lămurit: n-avem clasă, dar avem multă ambiție, ne și rușinăm să nu pierdem la scor… și o scoatem cumva la capăt. De fapt, așa am fost și în preliminarii: precum studentul de nota 7 care reușește, nu se știe cum, să ajungă șef de promoție. Lipsa de aroganță e un câștig, la fel munca de salahor, dar și sentimentul de rușine când vezi 0-3 pe tabelă. Rezultatul? România – Columbia 2-3, după Spania – Columbia 0-1. Cum o fi mai bine?!?
Nu facem nuntă, dar nici parastas: rămânem aceeași Românie cu posibilități dureros de limitate, dar pe care nu e exclus s-o vedem în optimile Euro 2024, după un loc 3 obținut cu multă suferință… E mai bine, totuși, decât să fim tradiționala victimă plângăcioasă… Ne-am câștigat dreptul de a avea speranța naufragiatului pe o insulă pustie, departe de lumea civilizată! Suntem Robinson Crusoe-ul fotbalului european, îl căutăm pe Omul Vineri. Să fie el ucrainean, belgian sau slovac?!“
