FCSB se face de băcănie și-n Macedonia! Târnovanu s-a opus unei umilințe istorice

Dacă FCSB ratează Europa în acest sezon, un singur personaj e de vină: marele strateg, ce are impresia că deține controlul total asupra fotbalului și că fără el s-ar fi ales praful de orice, a dat-o în bară în Macedonia mai rău ca oricând. Omul cu telecomanda lipită de mână a ucis o echipă ce cu doar câteva luni în urmă funcționa brici. Managerul lipit de canapea și cu la fel de multe cunoștințe fotbalistice ca și mine a reușit performanța unică de a fi umilit și-n Andorra și-n Macedonia de două echipe șchioape, ce n-ar crea mari probleme nici în liga secundă din România. Da’ cine știe, s-o fi instaurat iarăși frica și teama. A pățit-o chiar și Real Madrid, ce naiba!

Sabotorul se redefinește

Și ca să înțelegem cât pricepe din ce se întâmplă pe teren marele strateg de canapea, omul care încă o mai ține pe FCSB în preliminariile Ligii Campionilor, Târnovanu, a fost la un pas de a fi scos din echipă. Că la FCSB e pe mofturi, nu pe valoare. La FCSB n-au loc Edjouma sau Băluță, dar nea Gigi vrea să ajungă la masa bogaților cu Perianu și complet destrămatul Octavian Popescu. Ba mai mult, nici faptul că nu va avea o perioadă lungă de timp un atacant la dispoziție nu-l face să dea înapoi. Aceeași soluție păguboasă cu Miculescu vârf, omul care nici măcar nu catadicsește să mai sară la vreo centrare. Nu înfrângerea, la fel de penibilă precum cea din Andorra, este îngrijorătoare. Ci jocul fără noimă, schimbările absolut cretine și încăpățânarea omului cu banii de a scăpa cât mai repede posibil de Olaru de pe teren. În DEX, în dreptul cuvântului sabotor apare: persoană care sabotează. Probabil de aici și lipsa de înțelegere a sensului. Nu scria literă cu literă ce face sabotorul ăsta. Când te bate Webster, Qaqa și cu Tamba, ar trebui să-ți pui singur poza în locul definiției. E mai simplu cu imagini decât cu litere. Că sigur n-a fost simplu cu Shkendija. Așa cum auzisem eu că va fi.

FCSB, balaur în prima repriză

Shkendija i-a luat tare pe prințișorii veniți de la București. S-au prins și ei că e tot locul din lume după ce au văzut comedia din Andorra. Trecuseră doar două minute de la startul meciului când legenda Ibraimi a scăpat lejer din marcaj , doar că a tras slab. Omul are 38 de ani! Ai noștri n-au tras vreo sperietură soră cu moartea și s-au instalat lejer în jumătatea lor de teren. Chiar părea că Mihai Stoica urma să aibă dreptate și să fie mai ușor cu ăștia decât cu Inter D’Escalades. Prima șansă mare a noastră a venit de la Cisotti, care a încercat un voleu de la 18 metri. Nu l-a surprins pe Gaye. Nici ghiuleaua lui Olaru n-a ajuns unde trebuie, ci doar l-a pleznit în cap pe un jucător al gazdelor. Putea fi 1-0 pentru campioana României după o jumătate de oră, la ieșirea caraghioasă a lui Gaye, doar că ai noștri n-au profitat. Primul avertisment al gazdelor a venit în minutul 33, când Târnovanu a scos senzațional execuția lui Tamba. Iar Darius Olaru, chiar dacă nu are ritm, are calitate. A găsit o pasă perfectă pe Cisotti, de la italian mingea a ajuns la Chiricheș, care l-a lăsat pe Tănase singur cu golul în față cu un călcâi de toată frumusețea. Doar că prietenul lu’ nea Gigi a nimerit doar plasa laterală. Finalul de repriză e tot al nostru, doar că Șut nu e nici el în „mână”.

Bună seara, domnu’ Becali

La pauză se mai întâmplă o premieră. Plictisit pe canapea, managerul cu telecomanda cere să intre în direct. P-asta n-o mai făcuse. Excitat de ratările alor săi ne face o promisiune pe care bănuiesc că n-o va onora: „Dacă mă bate Shkendija, mă las de fotbal!” Măcar pentru asta și tot s-ar merita! În fine, după ce anunță ce schimbări face se retrage liniștit, cu promisiunea că revine la final. N-aveam nici aici vreun dubiu!

Altă premieră: FCSB nu face schimbări la pauză!

 

În schimb fac ei. Pe teren nu se schimbă mare lucru. Tănase și Miculesc, mâini complet moarte, se încurcă unul pe altul, Ngezana rade tot pe bucata lui de gazon și apare și o bară la execuția pretențioasă a lui Tănase. Bă, mare dreptate are MM. Slabi rău ăștia. Olaru încearcă poarta lui Gaye cu un șut ca-n vremurile bune și STOP. Marele strateg intervine, că lucrurile mergeau cât de cât bine. Inventează schimbarea secolului: îl bagă pe Perianu în locul lui Șut și pe Ștefănescu în locul lui Olaru. Și de asici încolo, se pornește tăvălugul. Ai noștri pierd mingea după un corner, ai lor scapă pe contra-atac, Chiricheș face un efort ca-n tinerețe, dar tot nu-i poate pune piedică lui Tamba. Se opune însă uluitor Târnovanu, ăla de a fost slab în Andorra, în viziunea atotcunoscătorului. Românii nu prea s-au prins că e groasă, pentru că la faza imediat următoare, nici măcar Târnovanu nu mai are ce face la lovitura de cap al lui Alhassan al lor, cel care dă la poartă, nestingherit dintre Ștefănescu și Crețu. E 1-0 pentru ei și treaba se complică. Că au prins și curaj. Noroc nostru se numește însă Qaka, trecut prin ștatul de plată al lui Becali acum ceva vreme. Ia un roșu complet anapoda și pare că ne bagă în meci. Dar noi, nu și nu. Tănase șochează pe toată lumea după ce îi arde una peste picioare lui Latifi și echilibrează balanța. Dincolo de grobianismul intrării lui Tănase, una complet ilogica. Înfăptuită la 60 de metri de poarta noastră, rămâne întrebarea: se mai joacă pe cartonașe pe la pariuri pe undeva?

„N-am mai văzut un asemenea cartonaș roșu. Acum trebuia să ți se taie filmul, sau trebuia să fii mai lucid ca niciodată? Acum trebuia să fii mai lucid ca niciodată, aveai om în plus și erai condus. E urâtă rău de tot. Dar m-ar mira să ia mai mult de două etape de suspendare. Nu știu de ce a făcut asta, e prea urât. După minutul 65 nu mai legi nimic. De ce se întâmplă asta? Poate nu sunt pregătiți să joace mai mult de 45 de minute”- Basarab Panduru, fost internațional

Am lovit cam sus acolo, am vrut să opresc jocul. Nu a fost cu talpa. E cartonaș roșu, îmi pare rău că nu voi juca meciurile următoare.”-Florin Tănase, FCSB

 Finalul e Târnovanu vs Shkendija. Portarul campioanei îi scoate din minți pe macedoneni după ce se opune în trei rânduri golului care, cel mai probabil, ar fi lăsat-o pe FCSB din nou fără marele vis, Uefa Champions League. Se termină 1-0 pentru gazde, dar peste o săptămână, la București se va da verdictul final. Unul fără Bîrligea, Tănase sau Alibec, dar cu Perianu, Miculescu și Ștefănescu. Bună seara, domnu’ Becali! Cum vi s-a părut meciul?

 

„Un rezultat trist, pentru mine și pentru băieți. Discutaserăm să venim aici și să obținem un avantaj serios pentru calificare. Am avut o posesie bună, dar nu am marcat. Ei au înscris un gol ciudat, la care n-am avut cum să ajung. Încă nu suntem bine. Nu știu exact care e motivul, dar trebuie să ne revenim cât mai repede. Trebuie să facemtot ce ține de noi ca să întoarcem rezultatul și să mergem mai departe. Nu-mi reproșeznimic, îmi pare doar rău că nu am putut interveni la acel gol. Am încercat.

Presiunea ar fi trebuit să fie și anul trecut, când am eliminat echipe mai bune. Acum nu suntem în cea mai bună formă, dar trebuie să reacționăm. Trebuie să tratăm returul ca pe un meci de calificare, să dăm totul, pentru că știu că avem valoarea să mergem mai departe”,  Ștefan Târnovanu– FCSB

Măcar ne agățăm de cifre

 Nu neg, mie îmi este imposibil să pricep cum poate dezmembra un om, o echipă perfectă în doar câteva luni. Că între FCSB și Shkendija este o diferență vizibilă de valoare, asta e evident. O arată și matematica seacă a partidei. FCSB a avut posesia, 53% față de 47 de procente câte au mai rămas în dreptul gazdelor. Ai noștri au căutat poarta din toate pozițiile: au tras de 21 de ori la poart, de cinci ori mingea fiind chiar pe direcția lui Gaye. În replică, gazdele au nimerit poarta de doar patru ori din nouă încercări.

 

„Astăzi a fost o partidă pe care trebuie să o uităm rapid. Exceptând primele minute, când încă nu intraserăm în meci și adversarii au fost periculoși, mingea a fost la noi, dar nu am reușit să marcăm. Nimic nu anunța haosul din a doua jumătate a meciului. Niciodată, în ultimii ani, nu am arătat atât de rău. În astfel de momente se văd caracterele puternice, și mă refer la jucători, antrenori, dar și la noi, cei din jurul echipei. Dacă nu reglăm lucrurile urgent, toți suntem vinovați, de la primul până la ultimul. A fost un haos inexplicabil, în fața unui adversar foarte, foarte modest. Ne-am prezentat lamentabil.

Am fost supărați pe situația în sine, nu pe schimbări. Presiunea va fi imensă pe adversarii noștri la retur și cred că va fi cu totul alt meci. Am văzut susținere din partea suporterilor. Ei realizează că este un moment foarte dificil și probabil vom avea o asistență mare la retur. Vremea va fi excelentă, nu va mai fi această căldură sufocantă. Trebuie să obținem o victorie la un scor care să ne permită calificarea. Nu am început bine repriza a doua și nici cei veniți de pe bancă nu au adus un plus. E alarmant ce s-a întâmplat azi, dar dacă nu reușim să rezolvăm aceste probleme, înseamnă că suntem vinovați. Cred că suporterii vor veni în număr mare și sper să fie același sprijin pe care ni l-au oferit de fiecare dată.”-Mihai Stoica, președinte CA FCSB

Pe alocuri, poți da vina și pe ghinion, asta e clar. Cauți orice aliat. Ba că a fost cald, ba că iarba nu era cum trebuie, ba că Tănase n-a avut minte o fracțiune de secundă. Dincolo de asta însă, meciul ăsta a fost pierdut de un singur om. Nu de Haralambie, nu de Pintilii. Care sunt convins că n-ar fi gândit niciodată aberațiile dictate din fața televizorului.

FCSB, primul meci fără gol din acest sezon

 Ce merge și ce nu merge la FCSB, nu e treaba mea. Sunt atâtea voci de specialiști, încât m-aș nimeri fix precum nuca în perete. Că FCSB va trece de Shkendija e foarte plauzibil. Fără supărare, dar ăia sunt desculți rău. Și-s aproape sigur că miercurea viitoare, la București, Olaru și ai lui or să-i bată rău. Asta dacă personajul atât de des menționat în textul ăsta îi va lăsa p-ăia de se pricep să-și facă treaba. Pentru mine este îngrijorător faptul că echipa asta arată mai rău de la un meci la altul. Nu credeam că poate fi ceva mai trist decât ceea ce am văzut în meciul din Andorra. Îmi este imposibil să înțeleg transformarea față de preliminariile trecute. Nu pun la socoteala meciurile din grupă. Ci doar pe cele eliminatorii. Nu pot să înțeleg unde a dispărut lejeritatea aia din joc, de unde a apărut crisparea asta cumplită. Nu vreau să cred că ceea ce s-a întâmplat anul trecut este exclusiv meritul ueni forme senzaționale a lui Olaru. Doar că indiferent de numele adversarului din turul trei preliminar, cu jocul ăsta, FCSB n-are cum să meargă mai departe. Fie că vine Qarabag din vacanță sau că va juca cu irlandezii ăia de-s pe locul cinci la ei și asta după o jumătate de sezon. Alea 28 de procente pe care le-au pus statisticienii în dreptul românilor când au vorbit despre șansele de a ajunge în grupele Ligii Campionilor mi se par acum doar niște exagerări nesimțite.

„Bine că am tras niște concluzii legate de jucători. Ne vom califica. E bine că s-a întâmplat acum, ca să știu ce am de făcut. Perianu nu are ce căuta la echipa asta. Vine la antrenamente, pare super, îl bagi să joace, dar nu confirmă. Nu are ce căuta aici. Ce să fac, să fac eu scandal la echipă? Vă arăt că nu fug de responsabilitate: Perianu nu mai are ce căuta la echipă. Nici Ștefănescu. Mâine, din ordinul meu, Malcom Edjouma și Băluță vin la echipă. Ies Perianu și Ștefănescu.

 Ies de pe toate listele, și din Europa, și din campionat. Să-l lăsăm pe meciul retur… Noi ne vom califica în retur. Părea că fotbalul e ușor și că ne distrăm. Meciul a fost la discreția noastră, dar indolența ne-a costat. Indolenţa face ca Dumnezeu să îţi arate că dacă nu munceşti, nu primeşti. Tănase punea piciorul la mişto, Şut la mişto. Mai ales când au văzut că sunt aşa slabi, ce să mai pună piciorul. Eh, bine,  a pus piciorul hotărât, nu o să mai punem piciorul hotărât ca să nu luăm roşu”, nea Gigi, patron-antrenor FCSB

Lasă un comentariu