E campanie electorală și patronul-antrenor de la FCSB are interzis la televizor. Asta ar fi fost vestea bună. Vestea mai puțin bună e că are în continuare acces la telefonia mobilă. Și a reușit prin schimbările „strategice” să nu ia toate punctele în fața unei echipe ce a jucat în zece oameni. Craiova a luat UN punct duminică seară pentru că la FCSB nea Gigi are o telecomandă și nu se sfiește să se joace cu ea. Pe banii lui, e drept, pe nervii a zeci de mii de suporteri. Și tot pe banii lui e la un pas de a rata play-off-ul. Încă trei-patru meciuri cu „inspirație” și treaba e gata.
Nea Gigi, fără inspirație. Baba a îngropat campioana
Mă întreb ce-o fi în sufletul lui Chiricheș când meci de meci e trimis pe bancă. Impecabil cu Dinamo în Cupă, fostul căpitan de la FCSB a văzut de pe bancă jocul de la Craiova. Și prestația jenantă a lui Dawa. Nici în ruptul capului nu pot să înțeleg de ce Dawa joacă înaintea lui Chiricheș. Rațiuni economice, habar nu am. Dar și astea pică, pentru că nu-mi dau seama cine ar da bani pe Dawa, acum.
„ A doua repriză am vrut să-l schimb pe Dawa, dacă-l schimbam câștigam meciul. A dat-o numai la adversari, numai greșeli.” Gigi Becali, patron-antrenor FCSB
FCSB a crezut că zburdă în Bănie. Miculescu s-a trezit cu mingea în picior după o gafă colectivă a oltenilor și a băgat-o în poartă ca un veritabil număr 9. E 1-0 pentru campioana României încă din minutul 17 și Rotaru făcea deja calculele cum să-i plătească lui Gâlcă celebra clauză de jumătate de milion de euro. Dar se întâmplă o minute: Vlădoiu ia în sfârșit cartonașul roșu pe care l-a căutat de la încălzire și se schimbă joacă. Craiova are primul șut pe poartă. Bomba lui Paradela e scoasă de Tîrnovanu. A doau minune vine la pauză. Strategul nea Gigi face revoluție: intră Pantea, Ștefănescu și Alhassan, ies Octavian Popescu, Crețu și Băluță. Și stop joc pentru Haralambie și ai lui. Cu un om mai puțin, oltenii se năpustiră spre poarta campioanei. Cicîldău și Paradela n-au putut să-l bată pe Tîrnovanu în minutul 52. Alhassan s-a gândit să facă meciul mai interesant și dă de pământ cu Bairam în care. După vreun minut de analiză la monitor, Florin Andrei decide că e penalty iar Cicâldău egalează. Edjouma n-a găsit poarta în minutul 83, iar nițel mai târziu, Hațegan a văzut din camera VAR o jumătate de centimetru de ofsaid și anulat penalty-ul scos de Phelipe. Din finalul meciului n-a mai înțeles nimeni, nimic. Poate doar centralul Florin Andrei care a împărțit roșii la FCSB din toate pozițiile și a fluierat mai repede să nu carecumva sa se mai întâmple vreo prostie. Și parcă s-a auzit și un dop de șampanie sărind pe la Cluj.
„Nu am jucat ce trebuia pentru a ține de rezultat. Trebuia să jucăm altfel în repriza a doua. Nu ai voie să nu câștigi când nu ai om în plus. Am avut 1-0, om în plus. Am crezut că va fi mult mai ușor și nu a fost așa. Sper să ne fie învățătură de minte și să nu mai tratăm așa meciurile pe viitor. Mă așteptam să fie penalty acolo pe final, nu știu dacă a fost ofsaid, dacă a fost linia dreaptă sau strâmbă. Am pierdut două puncte mari aici, nu mai contează. Nu am văzut prea bine nici faultul lui Alhassan, nici încăierarea lui Dawa. Trebuia să câștigăm. Am pierdut două puncte mari aici, nu am câștigat unul. Am avut om în plus și nu am marcat două sau 3 goluri”, Florin Tănase, după Craiova-FCSB 1-1
Matematic, ai lui Haralambie au fost mai buni. Cel puțin așa zice statistica. Aia seacă, ce nu ține cont de orgolii. FCSB a avut posesie superioară și la pauză, dar și la final: 59% față de 41 de procente în dreptul gazdelor. Ocaziile mari au fost tot ale lor. Și mai numeroase: 4-1, iar la plimbat mingea sunt și mai bine: 512 pase reușite, doar 349 la juveți. Deși egale la numărul de șuturi(15-15), când vine vorba de mingi trimise spre poartă, avantajul e la FCSB: 5-3. Tot ai lui Haralambie și Pintilii sunt mai buni și în interiorul careului, de unde au șutat de 10 ori spre poarta lui Popescu, șapte dintre ele fiind blocate de defensiva gazdelor. Și aș mai scoate în evidență un lucru: 434 dintre pasele jucătorilor de la FCSB au fost la coechipieri, asta în timp ce oltenii n-au reușit să se găsească între ei decât de 268 de ori.
Gîlcă, clauza și coloana vertebrală
Victor Pițurcă, Devis Mangia, Cristiano Bergodi, Gigi Mulțescu, Laurențiu Reghecampf, Mirel Rădoi și, posibil, Costel Gîlcă! E lista parțială a antrenorilor mătrășiți de-a lungul timpului de patronul nea Mihai de la Craiova. Nume uriașe, oameni care au făcut performanță cam peste tot pe unde au trecut. La Craiova, nu! Nea Mihai a ajuns în fotbal parașutat politic. Și când te trezești într-un loc în care habar nu ai ce să faci te uiți și tu la ăia mai bătrâni și începi să-i imiți, doar-doar oi reuși să prinzi ceva de la ei. Idolul tuturor investitorilor din fotbal e patronul-antrenor de la FCSB. De la Penescu la Rotaru, toți au vrut să fie „nea Gigi”. Dar cum originalul ale hibe mari, vă imaginați cam ce rateuri dau copiile! La cum începuse meciul de duminică seara dintre Craiova și FCSB eram ferm convins că oltenii vor să scape de Gîlcă, chiar și cu prețul unui nou eșec. Păi, Vlădoiu a căutat eliminarea din minutul 1. Îmi este imposibil să înțeleg cum un fotbalist profesionist vrea să ia galben aproape la fiecare fază. L-a luat, dar cumva a făcut un bine Craiovei. Sau lui Gîlcă. Cicâldău alerga cu frâna de mână trasă iar Andrei Ivan părea că joacă la ceilalți. Ca să nu mai zic de golul lui Miculescu, venit după o fază de curtea școlii. Cum mâna pe inimă vă spun, că ferm convins am fost că băieții lui nea Mihai vor să-l facă pe Gîlcă! Rămas pe bancă la meciul cu FCSB doar pentru că a avut coloană și a refuzat orice ofertă de reziliere venită de la nea Mihai, Gîlcă a jucat perfect în zece oameni. Și-a subordonat fosta echipă pe contra-atac, a primit și o mână de ajutor dinspre Pipera cu schimbările absolut haotice de la pauză și ia o gură sănătoasă de aer cu primul rezultat pozitiv după nouă meciuri. Sau cel puțin așa ar trebui.
„O să aflați, nu știu încă. Nimic nu e sigur. Muncim și sperăm să progresăm în continuare. Acum nu s-a pus problema. Patronul nu mi-a spus nimic despre negocierea clauzei. Sincer, mă așteptam ca în prima repriză să înscriem, dar parcă am avut momente în care am fost prea temători. Am luat și golul dintr-o greșeală a noastră, dar apoi am construit, am ieșit la joc și a doua repriză a fost foarte bună. Nu mai aveam nimic de pierdut. Ne-am creat și ocazii de gol, chiar dacă aveam un om mai puțin. Și în prima repriză am avut câteva inițieri, dar în a doua a fost și atitudinea mai bună. Am rămas cu 3 în apărare, a urcat Bancu în partea stângă și am reușit să-i fixăm în defensivă. E foarte greu să joci unul mai puțin. Dacă era meritul lor (n.r.- la golul FCSB-ului)… Dar a fost o greșeală a noastră. Până la urmă, nu-ți rămâne decât să-i așezi mai bine tactic în teren. V-am spus că Mitriță nu e 100%, dar a alergat, a muncit mult pentru echipă. Mulțumit o să fiu când echipa o să câștige meci de meci. Trebuie să ne plângem mai puțin, eu știu că e greu, dar trebuie să fim profesioniști și să avem atitudinea din acest meci tot timpul”, Costel Gâlcă, după Craiova-FCSB 1-1
Doar că, spun cei care au avut carte de muncă la Craiova lui Rotaru, când șefului i se pune pata, greu să mai ai viață cu el. E drept, pe Gîlcă îl ține în funcție o jumătate de milion de euro, ceea ce pentru nea Mihai ar putea conta mai mult decât ambiția personală.
Constantin Gîlcă este antrenor la Craiova din luna Aprilie. În cele 26 de meciuri în care a condus echipa are 11 victorii, 9 rezultate de egalitate și 6 înfrângeri. A utilizat 33 de jucători.
Cu istoria ce ați avut?
Dincolo de fotbal, de ratări, de puncte, de goluri, pare că nu a mai rămas nimic. Nu tu rivalitate, nu tu orgolii, nu tu istorie. Echipa de Liga 1 a Băniei nu mai produce nici măcar o singură emoție. Cu „ultrași” supi mereu ba pe club, ba pe jandarmi, cu cetățeni simpatici și deloc aprigi răsfirați prin tribune, oltenii lui Gâlcă par ai nimănui. Mă rog, olteni e impropriu zis căci în „primul unșpe” al Craiovei îi numeri pe degetele de la o singură mână și tot rămâi cu câteva libere. Ceea ce s-a dorit a fi un fel de Athletic Bilbao de România a devenit un aproape fâs. Pentru că așa e la Craiova. Trăiesc și acum cu nostalgia meciurilor adevărate dintre Universitatea și Steaua. Pe vremea când ambele nume însemnau ceva. Pe vremea când „frații” de peluză nu-și aruncau cuvinte pline de ură. Craiova e acum împărțită în două, Steaua, la fel. Fix oglinda societății în care trăim de vreo 34 de ani. Acum avem stadioane noi, avem fotbal tehnologizat pe bancă și arbitraj corectat cu camere video. Bucuria de a merge la stadion, de a trăi 90 de minute lângă echipa iubită s-a mutat complet pe rețelele de socializare. Știu că mulți dintre voi n-ați prins vremurile când veneai cu cinci ore înainte de startul meciului la stadion, doar pentru a întoarce pe toate părțile pasiunea pentru eechipa ta. Știu, evoluăm. Sau cel puțin așa ni se spune. Dar nu carecumva usor-ușor, pasiunea dispare? La fel cum a dispărut și Steaua sau tinde să dispară și Universitatea?
