Grupul bugetarilor din Superliga României va primi întăriri masive începând din toamnă, când din Liga 2 vor promova alte formații care trăiesc din banii publici și pe spinarea comunităților locale. Pentru noțiunea de fotbal profesionist, evenimentele pe cale să se întâmple vor reprezenta o nouă lovitură. În același timp, gradul de volatilitate al Superligii va crește masiv.
Ca și promovată în Superligă, Slobozia a primit anul trecut 80% din bani de la bugetul local
Odată cu victoria repurtată sâmbătă, 1-0 acasă cu CS Mioveni în prima etapă a play-off-ului Ligii 2, ialomițenii de la Unirea Slobozia sunt virtual promovați în Superligă.
În acest moment, ei sunt pe locul 1, cu 43 de puncte, iar următoarele formații cu drept de promovare sunt la 8 și, respectiv, 10 puncte distanță.
Practic, doar o catastrofă ar mai putea face ca jucătorii pregătiți de Adrian Mihalcea să rateze o performanță literalmente istorică pentru oraș și pentru club.
Unirea Slobozia s-a înființat în 1955. Și-a schimbat numele de mai multe ori, în 2004 a dat faliment, a fost reînființată și acum e pe cale să promoveze în prima ligă a fotbalului românesc pentru prima oară în istoria sa.
80%
din bugetul de anul trecut al Unirii Slobozia a provenit de la autoritățile locale
Acest mare eveniment sportiv în viața liniștitei capitale a județului Ialomița e clădit însă pe nisipuri mișcătoare. În ultimii ani, Unirea Slobozia nu a arătat în niciun caz că un club care se consolidează treptat, devine tot mai puternic, stabil și eficient. De fapt, avem de-a face cu încă una din foarte multele grupări răsărite peste tot în România, din 2017 încoace, în care banii comunității locale sunt investiți în fotbalul „de performanță“.
În 2022, din încasările realizate, de 6.052.224 lei (puțin peste 1,2 milioane euro), nu mai puțin de 4.769.830 de lei (peste 950.000 de euro) au provenit de la bugetul local. E vorba de aproape 79% din totalul banilor. Pentru comparație, veniturile din vânzări de bilete au fost în 2022 de 70.760 de lei (puțin peste 12.000 de euro)!
Dependența de banul public s-a adâncit în 2023. Din veniturile totale de 6.554.390 de lei (puțin peste 1,3 milioane de euro), 5.254.748 lei (peste 1 milion de euro) au provenit de la bugetul local. Așadar, ponderea banilor publici a trecut, anul precedent, de 80%!
Datele pe anul 2024 nu sunt încă disponibile, dar dată fiind poziția din clasament e clar că sprijinul financiar nu avea cum să scadă.
Gloria Buzău este cea mai dependentă de banii publici. Din veniturile de 2,7 milioane de euro din 2023, 2,23 milioane au venit de la bugetul local
Cea de-a doua formație aflată pe loc promovabil direct în play-off-ul Ligii 2 este acum Gloria Buzău. De fapt, buzoienii – care au 35 de puncte – sunt abia pe poziția a 4-a, dar echipele de pe locurile 2 (Șelimbăr – 42 de puncte) și 3 (Corvinul Hunedoara – 38 de puncte) n-au drept de promovare.
Această situație din play-off-ul ligii secunde este o altă monstruozitate produsă de incompetența administrației Burleanu, dar deja intrăm în alt subiect, care merită tratat separat.
11,16
milioane lei din bugetul total de 13,43 milioane de lei al Gloriei Buzău au provenit anul trecut de la autoritățile locale
Revenind la Gloria, echipa este într-o stare de dependență față de autoritățile locale mult mai mare decât a tuturor celorlalte grupări din play-off. În 2022, din veniturile totale de 8.033.285 lei (peste 1,6 milioane de euro), nu mai puțin de 6.456.098 lei (adică aproape 1,3 milioane de euro) au venit de la bugetul public. Vorbim de 80,4% din totalul încasărilor. Din bilete s-a încasat, în 2022, modica sumă de 117.550 lei.
În 2023, contribuția autorităților publice la banii pentru acest așa-zis club profesionist a crescut masiv – aproape că s-a dublat. Din totalul încasărilor de 13.436.340 de lei (aproape 2,7 milioane de euro), banii de la statul român au reprezentat 11.162.800 lei (peste 2,23 milioane euro). Adică peste 83%!
CS Mioveni are bugetați până 4,3 milioane euro până la 1 iulie. 1,64 milioane vin de la Consiliul Local. Arestarea primarului a creat incertitudine
Aflată momentan pe locul 5, cu 33 de puncte, CS Mioveni va merge în barajul de promovare/retrogradare, dacă nu reușește să urce pe locul 2 până la finalul play-off-ului. Acesta este cazul-școală al analizei noastre, care arată de ce sistemul actual din fotbalul românesc este fundamental greșit.
CS Mioveni este încă unul din cluburile care sunt conectate la conducta banilor publici. În 2022 a avut încasări de 14.473.240 lei (aproape 2,9 milioane euro), din care 6.368.970 lei (aproape 1,3 milioane euro) de la stat. Anul trecut, bugetul a crescut la 19.015.000 lei (peste 3,8 milioane euro), din care 7.200.000 lei (1,44 milioane euro) bani publici.
În acest an, doar pentru primele 6 luni au fost bugetați 21.500.000 de lei (4,3 milioane euro), din care 8.200.000 lei (1,64 milioane euro) de la Consiliul Local.
1,64
milioane euro era preconizat să primească de la Consiliul Local echipa CS Mioveni în primele 6 luni ale lui 2024
Primarul Ion Georgescu a fost însă reținut pentru corupție astă-toamnă și tot proiectul a devenit incert.
Președintele clubului, Claudiu Cojocaru, a dat asigurări la mijlocul lunii martie că banii de la Consiliul Local vor veni conform planificării și se așteaptă intrarea în conturi a aproximativ un milion de euro. Dar situația rămâne volatilă și acum șefii grupării speră să atragă finanțatori privați. E un exercițiu greu de făcut pentru niște oameni care n-au această familiaritate cu economia de piață.
FK Csikszereda: guvernul maghiar și autoritățile locale pompează sume exorbitante în club, care ajunge la bugete de play-off din Superligă!
Dintre echipele din play-off-ul Ligii 2, FK Csikszereda Miercurea Ciuc primește cei mai puțini bani de la statul român. Pentru cineva neavizat, acest lucru ar putea fi un semn că, iată, harghitenii sunt o grupare care știe să-și procure fondurile în stil occidental, fără să stea cu mâna întinsă la bugetul public.
Dar e o impresie falsă. FC Csikszereda este foarte puternic finanțată de guvernul maghiar. Primește, practic, bani atât de la autoritățile locale, cât și de la Budapesta. Iar bugetul este efectiv uriaș, unul la care și multe echipe din Superligă pot doar să viseze.
În 2022, din totalul încasărilor de 30.734.937 lei (6,12 milioane euro), 2.600.000 de lei (520.000 de euro) au fost dați de administrația publică locală. La rubrica „alte venituri din exploatare“, unde intră banii veniți din Ungaria sunt 21.020.243 lei (peste 4,2 milioane euro)!
36.472.325
de lei au avut de cheltuit harghitenii de la FK Csikszereda anul trecut, un buget care depășește cu mult ce au majoritatea echipelor din Superligă
Anul trecut, suma a crescut și mai mult. În total, în 2023 FK Csikszereda a încasat 36.472.325 lei (aproape 7,3 milioane euro)! Din aceștia, 2.300.500 lei (460.000 de euro) au venit de la bugetul local, iar 31.975.639 lei (aproape 6,4 milioane euro) din „alte venituri de exploatare“.
Zoltan Szondi, președinte la Csikszereda, declara acum câteva luni, pentru Gazeta Sporturilor: „Da, majoritatea banilor vin din Ungaria, dar și din venitul propriu. Fiind într-o situație comodă, pentru că suntem finanțați din Ungaria, atunci avem și noi această obligație morală ca venitul propriu să-l băgăm înapoi în academie. Cam 2/3 din buget sunt din bani primiți din Ungaria și de la Primăria din Miercurea Ciuc, care, prin programe, ne finanțează. A treia parte e venit propriu, sponsori pe care noi îi atragem“.
Din Liga 2 vor promova echipe profesioniste doar pe hârtie. Ele nu-și câștigă banii prin forțe proprii, respectând regulile economiei de piață
Rezumând, nici măcar una singură dintre cele patru pretendente la un loc în Superliga României nu este club privat, cu patron, care să funcționeze după regulile economiei de piață. Indiferent cât de bine intenționați ar fi conducătorii acestor formații, ei nu sunt decât niște administratori ai unor bani (foarte mulți) pe care îi primesc de-a gata.
Cât de eficient se cheltuiesc banii când nu știi cât de greu e să-i produci, vedem la companiile publice. Nu întâmplător există celebra zicală „statul e cel mai prost administrator“.
Aceste cluburi nu au cum să fie profesioniste, deși se declară astfel, din simplul motiv că nu îndeplinesc încă din start criteriile necesare. Spre exemplu, grupările finanțate de autoritățile locale nu își fac bugetul, așa cum se întâmplă la orice club normal, pe an competițional, ci pe an calendaristic! Asta pentru că ele depind de felul în care se alcătuiește bugetul la instituțiile de stat. Bineînțeles că pare o aberație să știi, ca președinte de club, ce bani ai pentru sezonul de toamnă, apoi să aștepți cu înfrigurare luna martie a anului viitor, să vezi dacă-ți aprobă Consiliul Local suma necesară ca să termini sezonul. E o aberație, dar în România așa funcționează majoritatea cluburilor.
În Superligă se înmulțește amenințător numărul cluburilor care pot să dispară în funcție de ce se întâmplă în politică. Performanțele din teren ale sportivilor nu contează
Mai există însă o altă problemă cu mult mai mare care izvorăște din situația de mai sus. Soarta acestor cluburi nu este legată de nivelul de performanță pe care-l ating. Cu alte cuvinte, nu contează cât de bine își fac treaba angajații (de la președinte la ultima rezervă din lot), pentru că nu de ei depinde dacă mai au și mâine un loc de muncă.
Schimbarea unui primar ori a unui guvern, probleme bugetare pentru Consiliul Local ori alte evenimente neprevăzute și total independente de ce se întâmplă în cluburile respective pot duce la dispariția efectiv peste noapte a unei întregi grupări. Exact acesta a fost cazul Unirii Slobozia în 2004.
Putem găsi un corespondent însă chiar acum. Antrenorul de la CS Mioveni, Constantin Schumacher, spunea la sfârșitul lunii decembrie, după arestarea primarului din oraș, că apăruseră zvonuri despre desființare!
În Superligă, formațiile nou-promovate vor primi și niște sume consistente din drepturile TV, dar banii nu vor fi suficienți și fără alte venituri acestea nu vor avea cum să-și acopere cheltuielile. Cum conducătorii acestor cluburi nu știu să „facă bani“ într-o economie de piață, ei vor rămâne dependenți de ce le dă primarul sau guvernul maghiar (cazul harghitenilor). Și vor îngroșa numărul formațiilor din prima ligă care nu contează pe ce loc termină, câtă vreme salariile angajaților depind de cine câștigă alegerile la primărie și nu performanțele sportive.
