X-ul pare o caracteristică a Superligii. Se remizează cu nemiluita și arareori acele meciuri fără învingător și fără învins spun câte ceva. De cele mai multe ori sunt fade, marcate de prudență, de teama de a nu pierde.
În asemenea confruntări, spectacolul lipsește cu desăvârșire, iar campionatul românesc se poate ”mândri” cu o poziție fruntașă în Europa în clasamentul partidelor încheiate nedecis.
Cine a avut ochi, timp și nervi sâmbăta trecută pentru Oțelul – Petrolul, trebuie felicitat. Pentru pariori n-a fost deloc greu să bage niște creițari la teșcherea. Două echipe eminamente defensive te îmbiau să pui un ”Sub 2,5”. Mai că puzderia de egaluri ale fiecărei combatante te împingea spre X solist, ceea ce la o cotă de aproape 3 e de-a dreptul excepțional. A fost 0-0, adică și ”Sub 2,5”, și X, de toate. Adormitor, dar productiv!
Recensământul național al remizelor
Oțelul și Petrolul au ajuns la al 13-lea egal personal înregistrat în cele 23 de etape scurse până acum. Mai mult de jumătate din meciurile lor au fost remize. Le calcă pe urme Hermannstadt cu 11. Rapidul, UTA și Botoșaniul (echipe cu aspirații competiționale diferite), cu câte 9 egalități consemnate.
Dacă adunăm coloana X-urilor din clasamentul Superligii, ne dă 124. Cum un egal presupune două combatante, înseamnă că au fost 62 de meciuri fără învingător, din totalul celor 184. Adică un pic peste o treime, ceea ce înseamnă foarte mult!
Să vedem acum care e situația recordmenelor remizelor în alte competiții interne. Cu specificația că în parantezele de după numele fiecărei echipe e notată poziția din clasament.
Campionatul Nr. etape Cele mai multe remize
România 23 Oțelul (10) 13, Petrolul (9) 13, Hermannstandt (7) 11
Italia 22 Udinese (17) 12
Spania 22 Mallorca (15) 11, Betis (7) 10, Cadiz (18) 10
Anglia 21 Brighton (7) 8
Franța 19 Lille (5) 8
Germania 19 Bochum (14) 8, Mainz (17) 8
Portugalia 19 Rio Ave (16) 7, Vizela (17) 7
Turcia 23 Antalyaspor (6) 10, Demirspor (8) 10, Hatayspor (15) 10
Bulgaria 20 Cerno More (1) 6, TSKA (3) 6
Ungaria 17 Akademia Puskas (4) 7
Ce ne spune tabelul
Că, măcar din campionatele ”studiate”, nimeni nu mai e ca noi. Formațiile lui Dorinel Munteanu și Florin Pârvu n-au rivale.
Le secondează Udinese cu 12 egalități și Mallorca, 11, echipe cu probleme, aflate spre coada clasamentelor din Italia și din Spania. Când ești codaș, e cumva normal să faci egaluri, precupețind fiecare punctișor.
Dar iată că în Anglia, Germania și Franța nu se trece, nicăieri, de 8 remize. Pe-acolo se mai joacă uneori și la victorie.
Se va spune că valoarea campionatului impune modelul de a se juca tranșant, la victorie. Poate că e așa, dar am inclus în această comparație și campionatele din Ungaria și Bulgaria, comparabile la valoare cu al nostru. Constatăm că ”recordmenele” de acolo au doar jumătate din egalurile noastre.
Ce înseamnă să joci la egal?
Înseamnă să nu te prea avânți în atac, să fii bine organizat defensiv și în general să-ți convină când inițiativa e a adversarului, iar ție îți rămâne arma contraatacului. Dacă înscrii, e bine, dacă nu, nu-i nimic, important este să nu primești.
Fără îndoială că acest model tactic e decis și de stilul antrenorului, dar și de valoarea lotului, mai ales a jucătorilor ofensivi. Ce credeți, Dorinel sau Florin Pârvu, dacă ar avea atacanți de top, nu s-ar duce peste adversari? Dar oamenii ofensivi costă, se găsesc greu, dacă nu-i poți aduce, te descurci cu ce ai.
Întâmplător sau nu, Oțelul și Petrolul, campioanele remizelor de la noi, sunt două echipe cu mereu presante probleme financiare. Iar antrenorii lor se pare că n-au altă cale decât a alege această politică a pașilor mărunți, din punct în punct.
Povestea cu Perugia
Să ne ducem cu gândul în Italia, în urmă cu 45 de ani. La campionat (16 echipe, 30 de etape cu totul) se luptă Milan și, cu totul surprinzător, minuscula Perugia, care rămâne în cărți până aproape de final. ”Diavolul” termină pe primul loc cu 44 de puncta, iar cei din Umbria ajung la finiș la 3 puncte în spatele campioanei. Linia de clasament a Perugirei e năucitoare.
30 11 19 0 34-16 41p !!!!!!
Adică o formație termină întrecerea neînvinsă, dar nu ia campionatul (Milan a pierdut de 3 ori). Face 19 remize în 30 de meciuri, adică X în aproape două treimi dintre apariții. Pe vremea aceea, se dădeau două puncte la victorie, adică egalul însemna o jumătate de success. Astăzi, mai înseamnă doar o treime, însă iată că opțiunea tot mai este accesată încă, poate mai mult decât ne-am aștepta. Dar dacă faci 30 de remize în sezonul regulat românesc, asta înseamnă 30 de puncte. Te duci sigur în playout, cu 15, după înjumătățire. Mai faci și acolo 9 de x, înseamnă 24 de puncte la la final. Cifră cu care retrogradezi fără dubii, așa neînvins cum ești!
