Problema concurenței neloiale create prin finanțarea inechitabilă a echipelor de fotbal, de care i s-a plâns Gică Popescu premierului Marcel Ciolacu, este una foarte veche, a fost creată tot în timpul unei guvernări PSD și provoacă în Superligă niște disfuncționalități majore. Deși oficialul clubului Farul a dat exemplul echipei U Cluj, cifrele contabile arată că, în ultimii ani, Sepsi Sfântul Gheorghe este de departe gruparea cel mai puternic finanțată de statul român.
Problema actuală a fost creată de Guvernul Sorin Grindeanu în 2017. La solicitarea baronilor locali, s-a eliminat atunci plafonul de 5% din bugetul localităților care putea fi direcționat către activități de sport. În același timp, s-a dat liber la plătirea, din banii comunităților locale, a contractelor pentru jucători și a altor activități legate direct de sportul de performanță. Până atunci era permisă doar finanțarea sportului de masă, dar nu și salariile ori primele angajaților.
Cheltuielile au explodat pur și simplu, din acel moment. Cu toate acestea, și aici se constată un lucru deja cunoscut: banii publici sunt cel mai prost administrați.
Două tipuri de cluburi fotbalistice: cele real private și cele fals private. Din a doua categorie fac parte echipele de stat, care depind de banii autorităților locale
Avem de-a face, în esență, cu două tipuri de grupări fotbalistice în România: cele real private și cele fals private. Primele au niște patroni clari și vizibili, care se străduiesc să le facă profitabile și performante. Cea de-a doua categorie este doar formal privată, în fapt depinzând ombilical de autoritățile locale – primari și/sau șefi de consilii județene. În această din urmă situație ne confruntăm cu știuta situație a șefilor administrației publice care fac pe patronii pe banii publici.
Trecând în revistă clasamentul de la finalul sezoanelor 2021-2022 și 2022-2023, vedem că echipele cu cele mai bune performanțe au fost, cu unele excepții, acelea real private, care își obțin singure resursele și nu „atârnă“ la bugetul local.
În 2022, pe locurile 1, 3 și 5 au fost CFR Cluj, CSU Craiova și Farul, care n-au primit niciun ban public. Pe locul 2 a fost FC FCSB, care a beneficiat de un mic ajutor (sub 30.000 de euro). Excepția bugetară a fost FC Voluntari, ocupanta locului 4, echipă care de câțiva ani își ascunde bilanțul contabil, dar care prin 2020 primea cele mai mari sume de bani publici din fotbalul românesc.
La polul opus s-a situat Dinamo, care a terminat pe locul 14 și a retrogradat.
În 2023, echipele private au fost din nou în frunte. Farul, câștigătoarea titlului, a încasat doar 5.000 de euro din bani publici. Clasată din nou pe 2, FC FCSB a avut puțin peste 55.000 de euro de la buget. Locurile 3 și 4, CFR Cluj și CSU Craiova, n-au primit nimic. De data aceasta, excepția bugetară a play-off-ului a fost Sepsi, marea campioană a banilor publici. În anul 2023, formația din Covasna a fost îndopată cu peste 4,2 milioane de euro din banii contribuabililor.
U Cluj a luat 4,2 milioane în 2022, când era în Liga II, și 11,6 milioane în 2023, când a promovat în Superligă. Campioana e Sepsi, cu peste 50 de milioane în 2022-2023
U Cluj, echipa dată ca exemplu de Gică Popescu în discuțiile cu Ciolacu, este foarte bine finanțată de autoritățile locale, dar nu a fost niciodată pe primul loc la acest capitol. În 2022, când au promovat în Superligă, „Șepcile roșii“ au primit 4,2 milioane de lei bani publici. Un an mai târziu, când au terminat pe locul 10, încasaseră deja 11,6 milioane. Acestea sunt datele definitive comunicate deja oficial de club în primăvara anului trecut. Deși nu există deocamdată bilanțul contului de venituri și cheltuieli pe 2024, știm deja că astă-primăvară Primăria anunțase că alocă 12,2 milioane de lei, adică echivalentul a 2,45 milioane euro.
Principala beneficiară din Superligă a banilor publici este, așa cum am menționat deja, Sepsi Sf. Gheorghe. În 2022 a primit 29,8 milioane de lei (aproape 6 milioane de euro!), iar în 2023 – 21,1 milioane (4,2 milioane euro). Raportându-ne la aceste sume colosale, vedem că locurile obținute în campionat – 7 în sezonul 2021-2022 și 6 în 2022-2023 – sunt modeste.
Cluburile de stat apar și dispar după pofta primarilor și șefilor de consilii județene
O altă constatare este că aceste echipe de stat deghizate în așa-zise cluburi private sunt literalmente la cheremul autorităților locale. Acestea cresc și dispar în funcție de felul în care se trezesc primarii sau șefii consiliilor județene ori de schimbarea administrației și viziunea noilor șefi. Este consecința directă a faptului că la conducerea acestor cluburi nu sunt puși profesioniști care să caute eficientizarea și rentabilizarea, ci persoane fidele pe linie politică.
Avem, practic, în fiecare sezon câteva astfel de cazuri care dau o mare instabilitate primei ligi. În 2021, Academica Clinceni intra în play-off. În 2022 retrograda și se desființa. În 2022, în play-off intrau FC Argeș și FC Voluntari. Piteștenii retrogradau în anul următor, iar ilfovenii – în 2024.
Chindia, care a primit 6 milioane de lei în 2022 și 9,7 milioane în 2023, a terminat pe 13 în 2022 și a retrogradat direct în 2023.
În 2025 vom avea Oțelul Galați în această situație. După ce a promovat spectaculos din Liga III până în Superligă, cu ajutorul banilor publici (într-o cantitate modestă comparativ cu a altora) și al antrenorului Dorinel Munteanu, Oțelul se destramă cu viteză în 2025, odată cu problemele financiare. E probabil ca această formație să plonjeze direct în Liga II.
Suma medie cu care sunt finanțate cluburile bugetare crește de la an la an. Nu și performanțele
Mai putem observa că există și un pluton de echipe bugetare – unele venite din ligile inferioare – care sunt finanțate cu sume care cresc de la an la an.
În 2022 au fost 3 echipe din Liga II (Gloria Buzău, Unirea Slobozia, U Cluj), una din Liga III (Oțelul) și 4 din Superligă (FC Argeș, Mioveni, Chindia și UTA) care s-au încadrat într-o marjă de 4,2-6,8 milioane lei.
În 2023, plafonul crește și găsim 3 echipe de Liga II (Poli Iași, Unirea Slobozia, Oțelul) și 4 de Superligă (Chindia, FC Argeș, Mioveni, UTA) într-un interval de 5,2-9,7 milioane lei.
Trebuie să vorbim și de excepțiile care sar în ochi. Poli Iași primește mulți bani de la autoritățile locale (cam 9 milioane de lei pe an), dar performează slab, abia dacă se salvează de la retrogradare. Gloria Buzău e și mai și. Toacă sume foarte mari, iar rezultatele sunt absolut mediocre. În 2022 și 2023 activa în Liga II, dar a primit 6,5 și 11,1 milioane lei. Între timp, în 2024, a promovat în Superligă (unde e pe ultimul loc), iar sumele au crescut.
