Fenomenul Elveția s-a născut acum 30 de ani și s-a consolidat în ultimele două decenii: 10 calificări în 11 campanii!

Să uităm că le-am luat 4 puncte din 6 și am terminat la 5 „lungimi” în fața lor! Elvețienii sunt o forță, iar în Germania și-au revenit după preliminariile amețite. În ultimele două decenii, trupa din Alpi e o prezență constantă la turneele finale. Și n-a făcut figurație: a pus piedici serioase Franței, Spaniei, Italiei, Germaniei, Braziliei și Argentinei!

Prima optime de finală de la Euro 2024 a adus și prima surpriză din această fază: Elveția – Italia 2-0 (Freuler 37, Vargas 46). Surpriză prin prisma istoriei (Italia – de patru ori campioană mondială, de două ori campioană europeană), nicidecum prin cea a jocului prestat de cele două echipe sâmbătă seară.

Elvețienii au fost evident mai buni, au avut jocul sub control, au lansat șarje periculoase, iar poarta lor a fost rareori amenințată.

ELVEȚIA: Sommer – Schär, Akanji, Rodriguez – Ndoye (Sierro), Freuler, Xhaka, Aebischer (90+2 Steffen) – Rieder (71 Stergiou), Vargas (71 Zuber) – Embolo (77 Duah). Antrenor: Murat Yakin.

ITALIA: Donnarumma – Di Lorenzo, Mancini, Bastoni, Darmian (75 Cambiaso) – Cristante (75 Pellegrini), Fagioli (86 Frattesi), Barella (64 Retegui) – Chiesa, Scamacca, El Shaarawy (46 Zaccagni). Antrenor: Luciano Spalletti.

În „sferturi”, Elveția va întâlni învingătoarea dintre Anglia și Slovacia.

Cronica unui dezastru anunțat: Italia s-a chinuit și în preliminarii, și la turneul final

Pentru italieni, a fost cumva cronica unui dezastru anunțat. În Grupa B, ei s-au chinuit teribil să prindă locul 2. În minutul 90+7 al ultimului meci, la 0-1 cu Croația, erau pe poziția a 3-a, dar golul minunat al lui Zaccagni le-a dat impresia că sunt puternici. Nu erau.

Au început Europeanul primind gol de la Albania, 0-1 în secunda 24 (record negativ istoric). Au întors-o ei cumva și au câștigat cu 2-1. Au fost punctele care le-au adus calificarea, pentru că în rest, Dumnezeu cu mila.

Din minutul 16 al primului meci (gol Barrella), Italia n-a mai marcat până în minutul 90+8 al ultimei partide din grupă (gol Zaccagni)! La mijloc a mai fost un 0-1 cu Spania. Apoi, a urmat un meci steril și în “optimi”, 0-2 cu Elveția.

Așadar, Italia a înscris un singur gol (cel al lui Zaccagni) în 262 de minute – și n-am mai pus la socoteală și minutele adiționale din celelalte partide…

Așa nu se poate merge mai departe! A simțit-o pe pielea lui și Luciano Spalletti (65 de ani), antrenorul care anul trecut triumfa cu Napoli în Serie A.

Clasamentul Grupei B

Dar Italia a dat semne de neputință și în preliminarii. A fost devastată pur și simplu de Anglia, cu care n-a putut concura la primul loc, și era pe punctul să piardă și poziția a doua, deși meciul meciul decisiv din deplasare, cu Ucraina, îl juca în Germania. Spalletti a scos un 0-0 chinuit, cu un penalty pe care arbitrul îl putea da Ucrainei în ultimul minut de joc, dar nu l-a dat… Iar Italia a prins locul 2, la egalitate de puncte cu locul 3.

Clasamentul Grupei C preliminare

Și ce-am făcut cu ei în preliminarii!

În schimb, Elveția a depășit șocul din preliminarii, când a fost anesteziată de România, care a depășit-o – nu se știe cum! – și în meciurile directe, și în clasament.

Clasamentul Grupei C preliminare

La turneul final, elvețienii sunt neînvinși. Ei și-au arătat forța mai ales în ultimele două partide. Dacă nu erau egalați de Füllkrug în minutul 90+2, ei ar fi bifat două victorii la zero, în decurs de 5 zile, în fața singurelor naționale europene care au câte patru titluri mondiale: Germania și Italia!

Oricum, chiar dacă Elveția a căzut pe locul 2 în Grupa A, performanța ei rămâne una fenomenală: pentru Sommer, Akanji, Vargas și Xhaka, “optimea” cu Italia a fost ca o distracție de vacanță. Spalletti nu i-a avut pe Moruțan și Mihăilă, să egaleze de la 0-2!

Spectaculoasă este și metamorfoza antrenorului Murat Yakin (49 de ani). După pățaniile din grupa preliminară (2-2 și 0-1 cu România, 1-1 și 2-2 cu Kosovo, 3-3 acasă cu Belarus – de la 1-3 în minutul 89), acesta era în corzi, se vorbea despre iminenta lui demitere. Până la urmă n-a mai fost schimbat, iar Elveția face furori în Germania.

Dar aceasta este deja o constantă: de 20 ani, Elveția merge aproape la toate turneele finale, iar de 10 ani se califică mereu dincolo de grupe. O incursiune în trecutul său explică mai bine fenomenul acestor zile.

13 turnee finale consecutive fără Elveția! Și apoi, 10 din 11 cu Elveția. La ultimele 6 a urcat mereu în “sferturi” sau “optimi”

Elveția n-a lipsit de la ultimele 6 turnee finale (3 mondiale, 3 europene). Mai mult, la toate acestea a depășit faza grupelor, ajungând de două ori în “sferturi” (acum poate merge chiar spre semifinale) și oprindu-se de 6 ori în “optimi”.

Prin comparație, România s-a calificat la numai două dintre aceste turnee finale (două europene, zero mondiale), reușind să depășească o singură data faza grupelor – la actuala ediție.

Mergând mai în spate, constatăm că Elveția a fost prezentă la 10 din ultimele 11 turnee finale! În ultimele două decenii, a ratat calificarea doar la Euro 2012. În rest, n-a lipsit de la ultimele 5 Mondiale și de la 5 din ultimele 6 Europene.

Semnalul că Elveția devine o putere (încă nu o mare putere!) în fotbalul internațional a fost dat în urmă cu două decenii, la Euro 2004. Atunci, naționala antrenată de Jakob Kuhn, în care se remarcau Chapuisat, Frei și frații Yakin (unul e selecționerul de azi), câștiga o grupă preliminară în fața Rusiei, Irlandei, Albaniei și Georgiei. La turneul final din Portugalia, însă, elvețienii au fost ultimii în grupă, cu un singur punct și golaveraj 1-6.

După acea experiență, n-au mai avut niciun turneu final fără cel puțin o victorie!

În 2004, Elveția venea după ratarea a trei calificări consecutive, precedate de două reușite: prezența la Mondialul din 1994 (unde ne-au bătut pe noi cu 4-1) și la Euro 1996 (unde, ca și noi, s-au clasat pe ultimul loc în grupă).

De fapt, atunci, la Mondialul american, a renăcut fotbalul elvețian la nivelul echipei naționale. Anterior, echipa din Alpi lipsise de la 13 turnee finale consecutive – 6 mondiale și 7 europene! Elveția nu mai participase la o asemenea competiție de la World Cup1966, din Anglia, adică de 28 de ani! Lunga ei absență de la Mondiale, 1966–1994, a fost mult mai mare decât cea a României acelor vremuri (1970–1990), cu precizarea că noi am mai ajuns și la Euro 1984.

Piedici puse Italiei, Franței, Spaniei, Germaniei, Braziliei, Argentinei…

Așadar, Elveția s-a trezit din lunga ei adormire în urmă cu trei decenii și a devenit o forță contnentală acum două decenii. În ultima vreme dă semne că are ambiții de a deveni o mare putere. Iar semnele au fost tot mai vizibile la ultimele campanii.

De 10 ani, Elveția n-a mai lipsit de la niciun turneu final, în vreme ce Italia a ratat prezența la Mondialele din 2018 și 2022, iar Olanda pe cea la Mondialul din 2018 și Europeanul din 2020 (disputant în 2021)!

La turneele finale, Elveția a început să pună probleme pretendentelor la titlu.

În 2006, în Germania (tot în Germania, ca și acum!), a debutat cu 0-0 în fața Franței, echipa care avea să joace finala Mondialului (pierdută la penalty-uri în fața Italiei). A fost ediția la care elvețienii n-au primit niciun gol în patru meciuri (golaveraj 4-0), dar nici n-au transformat vreun penalty de departajare în “optimea” cu Ucraina (0-3)!

La următorul Mondial, în 2010, Elveția a debutat cu 1-0 în fața Spaniei, super-echipa care avea să câștige titlul suprem (a fost singura ei înfrângere). În schimb, elvețienii au rămas în grupă, după 0-1 cu Chile și 0-0 cu Honduras…

Și tot la Mondiale, în 2014, au ținut 0-0 cu Argentina timp de 118 minute, primind gol de la Di Maria cu două minute înainte de a se trece la executarea penalty-urilor… Trupa lui Messi avea să joace finala.

La Euro 2016, Elveția a remizat cu Franța la ea acasă (0-0)… și Franța avea să joace finala.

La Mondialul din 2018 a făcut egal, 1-1, cu Brazilia.

La Euro 2020 (disputat în 2021), a recuperat de la 1-3 cu Franța, în “optimi”, a păstrat 3-3 și după prelungiri și a câștigat la penalty-uri, făcându-l pe Mbappé să arate că e și el om (a ratat ultima lovitură). Iar în “sferturi”, Spania n-a putut bate Elveția în 120 de minute, având nevoie de aceeași ruletă a penalty-urilor pentru a urca în semifinale.

La Mondialul din 2022, Elveția a lăsat Italia acasă, câștigând grupa preliminară în fața acesteia (0-0 și 1-1 în meciurile directe).

La Europeanul actual a chinuit teribil Germania la ea acasă (nemții au egalat în minutul 90+2) și tocmai a eliminat Italia, campioana continentală en-titre.

Așadar, în ultimii 18 ani: de două ori 0-0 și o dată 3-3 cu Franța, 1-0 și 0-0 cu Spania, 2-0 cu Italia, 1-1 cu Germania, 1-1 cu Brazilia, 0-0 cu Argentina (în 90 de minute)… plus victorii importante în preliminarii…

Umbra lui Hitler. Abegglen, eroul de pe “Parc des Princes”

Dar Elveția, la începutul urcușului său din 1994, nu venea chiar de nicăieri. Cu multe decenii în urmă, ea punctae remarcabil la două ediții ale Campionatului Mondial.

În 1938, în Franța, a eliminat Germania în “optimi”, după o “dublă” eroică, în care încărcătura politică era enormă. Elveția era o țară liberă, care trăia însă sub amenințarea vecinului de la nord, Germania nazistă, care tocmai “înghițise” Austria (celebrul Anschluss). Naționala folosită de Adolf Hitler pentru propaganda sa războinică era foarte puternică, nu se putea împiedica de micuța Elveție.

Și totuși, Elveția a eliminat Germania, provocând furie la Berlin, cu un an înainte ca Hitler să declanșeze cel de-al Doilea Război Mondial!

Pe 4 iunie 1938, pe “Parc des Princes” din Paris, nemții au deschis scorul repede (Gauchel 29), dar micuțul și fâșnețul Andre Trello Abegglen (1,68 metri înălțime, 69 de kilograme) a egalat în minutul 43. În repriza a doua, elvețienii s-au apărat eroic.

Pe 9 iunie 1938, la rejucare, pe același stadion parizian, nemții au pornit și mai furios: 2-0 la jumătatea primei reprize (Hahnemann 8, Lörtscher 22 – autogol). Și totuși, elvețienii au reușit să se “furișeze” și să egaleze din nou (Walaschek 42, Bickel 64). Iar micuțul Andre Trello Abegglen, care mai avea doi frați ce jucau pentru naționala Elveției (Max și Jean), a punctate decisiv în minutele 75 și 78: teribila Germanie era învinsă cu 4-2, spre imensa satisfacție a aproape întregii Europe!

Andre Trello Abegglen a sfârșit tragic, în timpul războiului. Eroul Elveției a murit pe 8 noiembrie 1944, într-un accident de tren, în timp ce se deplasa cu echipa sa, FC La Chaux-de-Fonds. Avea doar 35 de ani.

În “sferturi”, Elveția a fost eliminată (0-2) de Ungaria lui Horthy – prima mare echipă a Ungariei –, care avea să joace finala cu Italia lu Mussolini (2-4).

În 1954, după război, Elveția a găzduit cea de-a 5-a ediție a Campionatului Mondial. Și a ajuns din nou până în “sferturi”: după 2-1 cu Italia, 0-2 cu Anglia și din nou 4-1 cu Italia, dubla campioană campioană mondială în 1934 și 1938…

Drumul Elveției spre semifinale a fost blocat de vecina Austria, smulsă din Anschluss-ul hitlerist și devenită o forță a fotbalului mondial. A fost un incredibil 7-5 pentru austrieci, după 0-3 în minutul 19, 5-3 în minutul 34, 5-4 la pauză și 6-5 după o oră de joc!

Elveția la ultimele 30 de Campionate Mondiale și Europene

Euro 2024: sferturi* / 3-1 cu Ungaria, 1-1 cu Scoția, 1-1 cu Germania / 2-0 cu Italia / ???

CM 2022: optimi / 1-0 cu Camerun, 0-1 cu Brazilia, 3-2 cu Serbia / 1-6 cu Portugalia

Euro 2020: sferturi / 1-1 cu Țara Galilor, 0-3 cu Italia, 3-1 cu Turcia / 3-3 cu Franța (5-4 la penalty-uri) / 1-1 cu Spania (1-3 la penalty-uri)

CM 2018: optimi / 1-1 cu Brazilia, 2-1 cu Serbia, 2-2 cu Costa Rica / 0-1 cu Suedia

Euro 2016: optimi / 1-0 cu Albania, 1-1 cu România, 0-0 cu Franța / 1-1 cu Polonia (4-5 la penalty-uri)

CM 2014: optimi / 2-1 cu Ecuador, 2-5 cu Franța, 3-0 cu Honduras / 0-1 cu Argentina (după prelungiri)

Euro 2012: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de Anglia și Muntenegru

CM 2010: locul 3 în grupă / 1-0 cu Spania, 0-1 cu Chile, 0-0 cu Honduras

Euro 2008: locul 4 în grupă / 0-1 cu Cehia, 1-2 cu Turcia, 2-0 cu Portugalia

CM 2006: optimi / 0-0 cu Franța, 2-0 cu Togo, 2-0 cu Coreea de Sud / 0-0 cu Ucraina (0-3 la penalty-uri)

Euro 2004: locul 4 în grupă / 0-0 cu Croația / 0-3 cu Anglia, 1-3 cu Franța

CM 2002: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de Rusia, Slovenia și Iugoslavia

Euro 2000: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de Italia

CM 1998: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de Norvegia, Ungaria și Finlanda

Euro 1996: locul 4 în grupă / 1-1 cu Anglia, 0-2 cu Olanda, 0-1 cu Scoția

CM 1994: optimi / 1-1 cu SUA, 4-1 cu România, 0-2 cu Columbia / 0-3 cu Spania

Euro 1992: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de Scoția

CM 1990: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de Belgia, Cehoslovacia și Portugalia

Euro 1988: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de Italia, Suedia și Portugalia

CM 1986: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de Danemarca și URSS

Euro 1984: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de Belgia

CM 1982: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de Ungaria, Anglia și România

Euro 1980: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de Olanda, Polonia și R. D. Germană

CM 1978: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de Suedia și Norvegia

Euro 1976: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de URSS, Irlanda și Turcia

CM 1974: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de Italia și Turcia

Euro 1972: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de Anglia

CM 1970: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de România și Grecia

Euro 1968: nu s-a calificat / depășită în preliminarii de Italia și România

CM 1966: locul 4 în grupă / 0-5 cu Germania, 1-2 cu Spania, 0-2 cu Argentina