Naționala României ocupă locul 9 (din 24) la Euro 2024, conform punctajului obținut în faza grupelor. Aceeași zestre plasează actualul turneu final imediat după cele trei Campionate Mondiale ale Generației de Aur, peste toate celelalte 5 Campionate Europene. Pe podiumul general al selecționerilor, Iordănescu I și Iordănescu II sunt pe podium, despărțiți doar de Emeric Ienei.
Multe concluzii interesante se desprind prin citirea atentă a cifrelor Euro 2024 după faza grupelor.
Înainte de a trece însă la disecarea lor, se impune o precizare de ordin tehnic. Una referitoare la penalty-ul din care România a egalat Slovacia.
Trei germani și doi italieni au lămurit: penalty clar la Ianis Hagi!
În minutul 37, Răzvan Marin a egalat, transformând impecabil penalty-ul obținut de Ianis Hagi. România a revenit astfel pe primul loc al Grupei E, la 13 minute după ce golul slovacului Duda o trimisese pe ultimul loc.
Au existat destule voci, inclusive în România, care au pus la îndoială justețea acordării loviturii de la 11 metri la pătrunderea lui Hagi-junior, atacând dinspre flancul drept al atacului nostru.
Discuțiile respective nu au nicio bază regulamentară. Lovitura de pedeapsă nu doar că putea fi acordată, ea era obligatorie.
Să ne amintim: Ianis a pătruns vijelios, fundașul David Hancko l-a doborât, iar românul s-a prăbușit în careu. Inițial, arbtrul german Daniel Siebert a dictat lovitură liberă din afara careului, în favoarea României, dar videoarbitrajul a intervenit, iar decizia a fost schimbată în lovitură de la 11 metri.
Ce s-a întâmplat, de fapt?
Într-adevăr, Hancko l-a lovit pe Hagi II, mai întâi, la o palmă în afara careului. Dar românul nu a căzut, a rămas pe picioare și și-a continuat cursa spre poartă. Imediat, Hamcko i-a pus piedică din nou, iar Ianis s-a prăbușit. De data asta, faultul a fost clar în careu!
La intervenția arbitrilor VAR, Daniel Siebert a înțeles succesiunea întâmplărilor, derulate în mare viteză și aproape imposibil de detectat cu ochiul liber. De aceea și-a schimbat el decizia, judecând abolut regulamentar: întrucât Hagi II și-a continuat hotărât acțiunea după prima piedică și se afla în situație promițătoare, chiar periculoasă pentru poarta adversă, arbitrul german a lăsat avantaj. Așa era corect: să nu fluiere la primul fault (în afara careului), ci la cel de-al doilea (în careu).
Trei autorități ale arbitrajului au confirmat că decizia corectă era acordarea loviturii de la 11 metri:
- cei trei arbitri din camera VAR – germanii Bastian Dankert şi Christian Dingert și italianul Massimiliano Irrati;
- arbitrul partidei – germanul Daniel Siebert (după ce a fost anunțat și a revăzut faza la monitor);
- Roberto Rosetti, șeful Comisiei pentru arbitri din cadrul UEFA, care a explicat: „A fost o fază foarte complicată în jocul Slovacia – România. Era imposibil de văzut de arbitru pe teren, asta vă pot zice după 30 de ani de arbitraj. Mulțumim VAR pentru ajutor! Penalty, decizie corectă”.
Quat erat demonstrandum.
Spania – singura echipă cu punctaj maxim în grupe. România e pe locul 9, vecină cu Belgia și Olanda
O singură echipă a reușit punctajul maxim în faza grupelor: Spania. De altfel, naționala lui Luis de la Fuente este și singura care n-a primit niciun gol.
Cu 4 puncte și golaveraj 4-3, România a câștigat Grupa E, iar în clasamentul general al turneului final se clasează pe locul 9. Imediat după noi, tot cu câte 4 puncte, se află Belgia (care ne-a învins, dar pe care am depășit-o) și Olanda (cu care vom juca marți, în “optimi”).
În afara “marilor puteri” Spania, Germania, Portugala, Anglia și Franța, fotbaliștii lui Edi Iordănescu mai sunt depășiți, deocamdată, de trei revelații: Austria (antrenată de germanul Ralf Rangnick, am putea-o întâlni în “sferturi”), Turcia (antrenată de italianul Vincenzo Montella) și Elveția (pe care am depășit-o în preliminarii).
Nume grele care e află în spatele României: Belgia, Olanda, Italia, Danemarca, Croația.
Dintre cele 8 echipe eliminate din competiție, 7 sunt Estul ex-comunist al Europei: Polonia, Cehia, Ungaria, Croația, Serbia, Albania și Ucraina. Singura formație din Vest care a avut aceeași soartă: Scoția.
România, Slovenia și Slovacia sunt singurele țări ex-comuniste care s-au calificat în “optimi”.
Clasamentul Euro 2024 după faza grupelor
1. Spania – 9 p (5-0)
2. Germania – 7 p (8-2)
3. Austria – 6 p (6-4)
4. Portugalia – 6 p (5-3)
5. Turcia – 6 p (5-5)
6. Elveția – 5 p (5-3)
7-8. Anglia – 5 p (2-1)
7-8. Franța – 5 p (2-1)
9. România – 4 p (4-3)
10. Belgia – 4 p (2-1)
11-12. Olanda – 4 p (4-4)
11-12. Georgia – 4 p (4-4)
13-14. Italia – 4 p (3-3)
13-14. Slovacia – 4 p (3-3)
15. Ucraina – 4 p (2-4)
16-17. Danemarca – 3 p (2-2)
16-17. Slovenia – 3 p (2-2)
18. Ungaria – 3 p (2-5)
19. Serbia – 2 p (1-2)
20. Croația – 2 p (3-6)
21-22. Albania – 1 p (3-5)
21-22. Cehia – 1 p (3-5)
23. Polonia – 1 p (3-6)
24. Scoția – 1 p (2-7)
Răzvan Marin e în Top 6 golgheteri: peste Mbappé, Kane, Lukaku sau Cristiano Ronaldo!
După faza grupelor (24 de echipe, 36 de meciuri disputate), un singur jucător a reușit să marcheze trei goluri: georgianul Georges Mikautadze, atacantul de 23 de ani al echipei franceze Metz (antrenată de Laszlo Bölöni și retrogradată recent în liga a doua). Mikautadze a înscris câte un gol în fiecare partidă din grupă. Două dintre reușitele sale au fost din penalty.
Alți 5 jucători au punctat de câte două ori. Printre ei, și românul Răzvan Marin, care a marcat în poarta Ucrainei (șut din afara careului) și în cea a Slovaciei (din penalty).
Dintre marii goleadori ai Europei, Harry Kane, Mbappé și Lewandowski au înscris câte o singură dată, iar Cristano Ronaldo și Lukaku – niciodată.
Golgheteri Euro 2024
3 goluri: Georges Mikautadze (23 de ani / Georgia / Metz – Franța)
2 goluri: Jamal Musiala (21 de ani / Germania / Bayern Munchen), Niclas Füllkrug (31 de ani / Germania / Borussia Dortmund), Cody Gakpo (25 de ani / Olanda / FC Liverpool), Ivan Schranz (30 de ani / Slovacia / Slavia Praga), Răzvan Marin (28 de ani / România / Empoli).
Două victorii la Europene, 10 la turneele finale
3-0 cu Ucraina este cea mai clară victorie a României la turneele finale majore la care a participat. Și au fost 13 astfel de turnee: 6 europene și 7 mondiale, întinse pe 94 de ani (1930-2024).
România a jucat 40 de meciuri la turneele finale: 19 la Europene, 21 la Mondiale. Un sfert (10) le-am câștigat: două la Europene, 8 la Mondiale.
Dintre cele 7 Campionate Mondiale la care am participat, la 4 am debutat cu victorie: 3-1 cu Peru (în 1930), 2-0 cu URSS (în 1990), 3-1 cu Columbia (în 1994), 1-0 tot cu Columbia (în 1998).
La Europene, deși participăm la al 6-lea turneu final, acum am debutat pentru prima dată cu un succes: 3-0 cu Ucraina.
Precizare: pentru o uniformitate statistică, toate victoriile le vom asocia cu 3 puncte, chiar dacă până în 1993 se acordau doar două puncte la victorie.
România la Campionatele Europene (6 turnee finale)
Total: 19 meciuri / 2 – 6 – 11 / 14-24
1984 (Franța): 3 / 0 – 1 – 2 / 2-4
- 1-1 cu Spania
- 1-2 cu Germania
- 0-1 cu Portugalua
1996 (Anglia): 3 / 0 – 0 – 3 / 1-4
- 0-1 cu Franța
- 0-1 cu Bulgaria
- 1-2 cu Spania
2000 (Belgia/Olanda): 4 / 1 – 1 – 2 / 4-6
- 1-1 cu Germania
- 0-1 cu Portugalia
- 3-2 cu Anglia
- 0-2 cu Italia / sferturi
2008 (Austria/Elveția): 3 / 0 – 2 – 1 / 1-3
- 0-0 cu Franța
- 1-1 cu Italia
- 0-2 cu Olanda
2016 (Franța): 3 / 0 – 1 – 2 / 2-4
- 1-2 cu Franța
- 1-1 cu Elveția
- 0-1 cu Albania
2024 (Germania): 3 / 1 – 1 – 1 / 4-3 (în desfășurare)
- 3-0 cu Ucraina
- 0-2 cu Belgia
- 1-1 cu Slovacia
România la Campionatele Mondiale (7 turnee finale)
Total: 21 de meciuri / 8 – 5 – 8 / 30-32
1930 (Uruguay): 2 / 1 – 0 – 1 / 3-5
- 3-1 cu Peru
- 0-4 cu Uruguay
1934 (Italia): 1 / 0 – 0 – 1 / 1-2
- 1-2 cu Cehoslovacia / optimi
1938 (Franța): 2 / 0 – 1 – 1 / 4-5
- 3-3 cu Cuba / optimi
- 1-2 cu Cuba (optimi / rejucare)
1970 (Mexic): 3 / 1 – 0 – 2 / 4-5
- 0-1 cu Anglia
- 2-1 cu Cehoslovacia
- 2-3 cu Brazilia
1990 (Italia): 4 / 1 – 2 – 1 / 4-3
- 2-0 cu URSS
- 1-2 cu Camerun
- 1-1 cu Argentina
- 0-0 cu Irlanda, după prelungiri (4-5 la penalty-uri) / optimi
1994 (SUA): 5 / 3 – 1 – 1 / 10-9
- 3-1 cu Columbia
- 1-4 cu Elveția
- 1-0 cu SUA
- 3-2 cu Argentina / optimi
- 2-2 cu Suedia, după prelungiri (4-5 la penalty-uri) / sferturi
1998 (Franța): 4 / 2 – 1 – 1 / 4-3
- 1-0 cu Columbia
- 2-1 cu Anglia
- 1-1 cu Tunisia
- 0-1 cu Croația / optimi
Bilanț turnee finale
- Europene (6): 19 / 2 – 6 – 11 / 14-24
- Mondiale (7): 21 / 8 – 5 – 8 / 30-32
- Total (13): 40 / 10 – 11 – 19 / 44-56
Generația de Suflet, imediat după podiumul “mondial” al Generației de Aur
Cele mai bune trei turnee finale ale naționale române au fost la “Mondialele” Generației de Aur – 1990, 1994, 1998. La acestea, România a obținut 6 victorii – mai multe decât la toate celelalte 10 turnee finale (4 succese).
Performanța de la Euro 2024 se plasează, ca punctaj, imediat după acest triunghi magic. Cu precizarea că suntem încă în competiție, ceea ce înseamnă că încă ne mai putem spori zestrea, după cum ne putem strica golaverajul.
Dacă batem Olanda, Euro 2024 ar deveni al doilea turneu final din istoria României, imediat după Wolrd Cup 1994! Dacă facem remiză, egalăm bilanțul de la Coppa del Mondo 1990. Dacă ne bate Olanda cu 4-0, coborâm sub Euro 2000.
Clasamentul celor 13 turnee finale ale României (după punctaj)
1. CM 1994: 5 / 3 – 1 – 1 / 10 puncte (10-9)
2. CM 1998: 4 / 2 – 1 – 1 / 7 p (4-3)
3. CM 1990: 4 / 1 – 2 – 1 / 5 p (4-3)
4. Euro 2024: 3 / 1 – 1 – 1 / 4 p (4-3)
5. Euro 2000: 4 / 1 – 1 – 2 / 4 p (4-6)
6. CM 1970: 3 / 1 – 0 – 2 / 3 p (4-5)
7. CM 1930: 2 / 1 – 0 – 1 / 3 p (3-5)
8. Euro 2008: 3 / 0 – 2 – 1 / 2 p (1-3)
9. CM 1938: 2 / 0 – 1 – 1 / 1 p (4-5)
10. Euro 1984: 3 / 0 – 1 – 2 / 1 p (2-4)
11. Euro 2016: 3 / 0 – 1 – 2 / 1 p (2-4)
12. CM 1934: 1 / 0 – 0 – 1 / 0 p (1-2)
13. Euro 1996: 3 / 0 – 0 – 3 / 0 p (1-4)
Iordănescu I, Ienei, Iordănescu II
Edward Iordănescu a obținut o victorie clară la primul său meci ca selecționer la un turneu final.
În 1984, când turneul final era mult mai dens (se calificau doar 8 echipe), Mircea Lucescu n-a obținut nicio victorie în 3 partide.
Anghel Iordănescu a condus România la două turnee finale (1996 și 2016), cu un bilanț dezastruos: un singur punct în 6 partide, deși prima dată a avut la dispoziție Generația de Aur. Iordănescu-senior s-a “răzbunat” însă la Mondiale.
Emeric Ienei s-a aflat la cârma echipei naționale în 2000, ultimul turneu final al Generației de Aur (dintr-un total de 5 – trei Mondiale și două Europene). Atunci, România a obținut prima ei victorie la Europene și s-a calificat în “optimi”.
Victor Pițurcă a condus generația Mutu-Chivu la turneul final din 2008, unde România a fost eliminată după două remize și o înfrângere, într-o “grupă de foc”.
Așadar, după faza grupelor la Euro 2024, Edi Iordănescu a depășit bilanțul european al tuturor selecționerilor dinaintea sa (cu nuanțele ce vor fi explicate mai jos).
Selecționerii români la Campionatele Europene
1. Edward Iordănescu (2024): 3 / 1 – 1 – 1 / 4 puncte (4-3)
2. Emeric Ienei (2000): 4 / 1 – 1 – 2 / 4 puncte (4-6)
3. Victor Pițurcă (2008): 3 / 0 – 2 – 1 / 2 puncte (1-3)
4. Mircea Lucescu (1984): 3 / 0 – 1 – 2 / 1 punct (2-4)
5. Anghel Iordănescu (1996, 2016): 6 / 0 – 1 – 5 / 1 punct (3-8)
Selecționerii români la Campionatele Mondiale
1. Anghel Iordănescu (1994, 1998): 9 / 5 – 2 – 2 / 17 puncte (14-12)
2. Emeric Ienei (2000): 4 / 1 – 2 – 1 / 5 puncte (4-3)
3. Constantin Rădulescu (1930, 1934, 1938): 5 / 1 – 1 – 3 / 4 puncte (8-12)
4. Angelo Niculescu (1970): 3 / 1 – 0 – 2 / 3 puncte (4-5)
Selecționerii români la turneele finale (Mondiale + Europene)
1. Anghel Iordănescu (1994, 1996, 1998, 2016): 15 / 5 – 3 – 7 / 18 puncte (17-18)
2. Emeric Ienei (1990, 2000): 8 / 2 – 3 – 3 / 9 puncte (8-9)
3. Edward Iordănescu (2024): 3 / 1 – 1 – 1 / 4 puncte (4-3)
4. Constantin Rădulescu (1930, 1934, 1938): 5 / 1 – 1 – 3 / 4 puncte (8-12)
5. Angelo Niculescu (1970): 3 / 1 – 0 – 2 / 3 puncte (4-5)
6. Victor Pițurcă (2008): 3 / 0 – 2 – 1 / 2 puncte (1-3)
7. Mircea Lucescu (1984): 3 / 0 – 1 – 2 / 1 punct (2-4)
Am fost de patru ori în Top 8: de două ori la Mondiale, de două ori la Europene
În toate aceste statistici trebuie ținut cont de un amănunt care induce o doză de relativitate: la Euro 2024 participă 24 de echipe (deci, valorile se mai diluează), la Euro 2000 au fost 16 formații, iar la Euro 1984 participa super-crema fotbalului continental: doar 8 echipe!
La fel și la Mondiale: în 1930 abia s-au strâns 13 echipe (dintre care doar 4 din Europa), până în 1978 s-a mers pe formula cu 16 formații, din 1982 până în 1994 au fost 24 de echipe, din 1998 până în 2022 au participat 32 de formații, iar din 2026 vor fi 48!
Numărul mai mare de echipe participante și schimbarea sistemului de desfășurare au dus și la creșterea numărului de meciuri.
La Euro 1984, chiar dacă a ocupat ultimul loc în grupă, România se afla deja în Top 8, după o campanie preliminară glorioasă, în care a eliminat Italia (campioana mondială la zi), Suedia, Cehoslovacia și Cipru! Pentru a egala acea performanță sau pe cea de la Euro 2000, naționala de azi ar trebui să treacă de Olanda.
Apropo: România a fost în Top 8 și la Campionatul European din 1972, când primele 8 nu jucau la un turneu final, ci în sistem eliminatoriu, tur-retur – faza sferturilor de finală. Atunci, România a fost foarte aproape de semifinale, fiind eliminată de Ungaria doar după un meci suplimentar, pe teren neutru, la Belgrad (2-2 și 1-1, baraj 1-2).
În sistemul turneelor finale, din cele 13 participări (7 la Mondiale și 6 la Europene), România a ajuns de patru ori în Top 8 (de două ori la Mondiale și de două ori la Europene), precum și de alte două ori în Top 12 (o dată la Mondiale și o dată la Europene).
Dacă va elimina Olanda, naționala lui Edi Iordănescu va intra și ea în Top 8 la competiția continentală.
Clasarea României la Campionatele Europene
- 1984: Top 8 (locul 4 în grupă)
- 1996: Top 16 (locul 4 în grupă)
- 2000: Top 8 (sferturi)
- 2008: Top 12 (locul 3 în grupă)
- 2016: Top 24 (locul 4 în grupă)
- 2024: Top 16 (optimi)
Clasarea României la Campionatele Mondiale
- 1930: Top 8 (locul 2 în grupă)
- 1934: Top 16 (optimi)
- 1938: Top 16 (optimi)
- 1970: Top 12 (locul 3 în grupă)
- 1990: Top 16 (optimi)
- 1994: Top 8 (sferturi)
- 1998: Top 16 (optimi)
Clasarea României la turneele finale (Mondiale + Europene)
1. CM 1994: Top 8 (sferturi) / Anghel Iordănescu
2. CM 1930: Top 8 (locul 2 în grupă) / Constantin Rădulescu
3. Euro 1984: Top 8 (locul 4 în grupă) / Mircea Lucescu
4. Euro 2000: Top 8 (sferturi) / Emeric Ienei
5. CM 1970: Top 12 (locul 3 în grupă) / Angelo Niculescu
6. Euro 2008: Top 12 (locul 3 în grupă) / Victor Pițurcă
7. CM 1998: Top 16 (optimi) / Anghel Iordănescu
8. CM 1990: Top 16 (optimi) / Emeric Ienei
9. CM 1938: Top 16 (optimi) / Alexandru Săvulescu + Constantin Rădulescu
10. CM 1934: Top 16 (optimi) / Josef Uridil (austriac) + Constantin Rădulescu
11. Euro 2024: Top 16 (optimi) / Edward Iordănescu
12. Euro 1996: Top 16 (locul 4 în grupă) / Anghel Iordănescu
13. Euro 2016: Top 24 (locul 4 în grupă) / Anghel Iordănescu
Vă salut! Eu sunt Grigore Cartianu, un „tânăr jurnalist” trecut de 55 de ani. Activez în presă din 1991, când eram student. Am debutat la revista nr. 1 a vremii, Expres Magazin. Am lucrat apoi la Evenimentul zilei, Sportul românesc, Prosport, Jurnalul Național, din nou Evenimentul zilei, apoi Adevărul și România liberă.
Am trecut prin toate etapele devenirii unui gazetar: reporter (Expres Magazin), reporter special (Sportul românesc), șef departament (Evenimentul zilei, Prosport), redactor-șef adjunct (Jurnalul Național), prim redactor-șef adjunct (Evenimentul zilei), redactor-șef (Jurnalul Național, Adevărul), publicist comentator (România liberă).
Am participat la lansarea a două cotidiane de top: Evenimentul zilei (1992) și Prosport (1997).
În 2018 am lansat propria publicație: Ziaristii.com, la care sunt redactor, editor, redactor-șef, director, manager și femeie de serviciu.
Am făcut 10 ani presă sportivă (1992-2002), iar această pasiune am cultivat-o și la ziarele generaliste.
Am o pagină de Facebook foarte activă, cu 145.000 de followers.
Am publicat 10 cărți, într-un tiraj total de peste 400.000 de exemplare. Două dintre ele au tematică sportivă: „Hora de la miezul nopții” – odiseea World Cup 1994 (lansată în 1995) și „Hagi” (2000) – ajunsă deja la ediția a 5-a. Câteva cărți mi-au fost traduse și publicate și în alte țări, de la Italia la Brazilia.
Am fost acreditat la Campionate Mondiale (1998, 2006) și Europene (1996, 2000) de fotbal.
Am realizat mii de emisiuni TV, am participat ca invitat la alte mii.
Am scris scenariul unui film care a câștigat concursul CNC la secțiunea documentar: „Moartea Ceaușeștilor. Trei zile până la Crăciun”.
Sporturile favorite: fotbal, tenis, înot.
Scriitorii favoriți: Gabriel Garcia Marquez, George Orwell, Umberto Eco, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Ioan Luca Caragiale. Plus Ioan Chirilă!