Deja 7 din cele 16 prim-divizionare au pe bancă tehnicieni ”din import”. E un fenomen care ne ajută, sau dimpotrivă?
În ultima vreme îi aveam pe ”italienii noștri”, pe Cristiano Bergodi și pe Nicolo Napoli. Oameni care au la activ aproape două decenii petrecute pe meleagurile noastre (cu intermitențe, dar nu foarte lungi) și a căror carieră de antrenori se leagă aproape în totalitate de echipele de club din România.
Miraculosul an 2023
La începutul anului în curs, problemele cu licența de pe banca FCSB-ului ni l-au adus pe Elias Charalambous. Nu complet străin de fotbalul nostru, ca jucător evoluase pentru Vaslui cu aproximativ un deceniu în urmă. Lunile care au urmat ne-au despărțit de Napoli și Bergodi, apoi Cristiano a revenit, schimbând banca lui Sepsi cu aceea a Rapidului. Au apărut apoi mai vechea noastră cunoștință Andrea Mandorlini (campion cu CFR în 2010), după aceea Giovanni Costantino, la FCU, iar în ultima lună au venit, ca într-un veritabil pelerinaj, bulgarul Petev la CSU Craiova, neamțul Storck la Sepsi și croatul Kopic la Dinamo, ultimilor doi încă neuscându-li-se cerneala pe contracte.
Lista antrenorilor străini din Superliga, în ordinea descrescătoare a vechimii în funcție:
FCSB: Elias Charalambous, Cipru, 43 de ani
CFR: Andrea Mandorlini, Italia, 63 de ani
Rapid: Cristiano Bergodi, Italia, 59 de ani
FCU Craiova: Giovanni Costantino, Italia, 39 de ani
CSU Craiova: Ivaylo Petev, Bulgaria, 48 de ani
Sepsi: Bernd Storck, Germania, 60 de ani
Dinamo: Zeljko Kopic, Croația, 46 de ani.
De la foști selecționeri la… teoreticieni
Pleiada e largă, iar școlile de fotbal de unde vin antrenorii străini sunt superioare nivelului de la noi. Pe același palier s-ar putea să fie Bulgaria și sub noi Ciprul. De asemenea, experiența lor e diferită. De la un fost selecționer al Ungariei la un turneu final, Euro 2016 (Storck), la un fost… lucrător feroviar, Costantino, mai întâi autodidact, apoi absolvent de Coverciano. Plus că în peroanele lui Mandorlini și Bergodi vorbim despre despre doi foști jucători exponențiali în Serie A.
De la Rinus până azi
După Revoluție, primul străin care a venit să lucreze în fotbalul nostru a fost Rinus Israel, adus pe filiera Mircea Petescu. Rinus a și câștigat un titlu cu Dinamo (1992), dar din calitatea sa de atunci, de director tehnic. Antrenor principal, direct răspunzător de rezultate, era Florin Halagian, iar secunzi, Viorel Hizo și Florin Cheran. Israel e o legendă ca jucător (international olandez, căpitan al lui Feyenoord, câștigător al CCE), dar ca tehnician n-a atins aceleași performanțe. A mai fost Alexanco (și el fost mare fotbalist), au venit apoi alții și alții, dar puțini antrenori străini au reușit performanțe notabile în România.
Antrenori străini care au devenit campioni ai României:
Rinus Israel (Dinamo, 1992), director tehnic
Walter Zenga (Steaua, 2005)
Andrea Mandorlini (CFR, 2010)
Jorge Costa (CFR, 2012)
Toni Conceicao (CFR, 2019).
Dar trebuie făcută obligatoriu o precizare extrem de importantă: dintre toți aceștia, doar Israel și Mandorlini au stat pânjă la finalul campionatelor câștigate, ceilalți plecând după mai multe etape (Zenga, demis cu trei runde înainte de final) sau după mai puține (Costa, Conceicao). În comparație cu ultimii doi, parcă mai importante sunt trofeele obținute de Bergodi cu Sepsi, două Cupe ale României și o Supercupă.
Modelul englez
Am putea spune că nu e nimic anormal să avem și noi 7 antrenori străini din 16, dacă Anglia are 12 din 20. La ”autohtonii” din Albion i-am trecut și pe galezi (Edwards) și pe scoțieni (Moyes). Și, dacă tot privim spre Insulă, trebuie să băgăm de seamă că tehnicienii britanici de acolo sunt mai degrabă grupați spre jumătatea a doua a Premier League, cel mai bine clasat fiind Eddie Howe, locul 7 cu Newcastle. Ilustrative sunt și următoarele date statistice:
* Ultimul titlu cucerit în Anglia de către un antrenor britanic: scoțianul Sir Alex Ferguson, cu Manchester United, în 2013.
* Ultimul titlu cucerit în Anglia de către un antrenor englez: Howard Wilkonson, cu Leeds United, în 1992.
Așadar, cele mai recente performanțe ale autohtonilor din Albion vin din negura vremurilor și aparțin unor domni care astăzi sunt octogenari: 82 de ani Ferguson, 80 Wilkinson.
În ultimul deceniu, titlurile din Anglia le-au luat Guardiola (5 bucăți), Klopp, Antonio Conte, Mourinho, Pelegrini și chiar Ranieri, ultimul realizând acea mare surpriză cu Leicester în 2016.
În loc de concluzii
E greu de spuss dacă, în raport cu omologii lor români, tehnicienii străini ar putea aduce un plus de valoare în competiția de la noi. Poate că da, poate că nu. Faptul că avem 7 din 16, ne îndeamnă să mai așteptăm un pic înainte de a trage concluzii. Dacă și la noi ultimele 10 titluri ar fi fost cucerite doar de antrenori străini (ca în Anglia), atunci am fi spus cu toată gura că DA, aceasta este calea. Dar recolta antrenorilor străini în România e mai degrabă sărăcăcioasă, tocmai de aceea e mai bine să fim circumspecți.
